Siguranta nationala, scuza pentru abuzuri

Controversata Lege 51/1991 privind siguranta nationala, in baza careia procurorii pot emite autorizatii de interceptare ocolind judecatorii, este criticata de magistratii Curtii de Apel Bucuresti. Acestia considera ca "legislatia romana in materia sigurantei nationale contravine Conventiei Europene a Drepturilor Omului in ce priveste respectarea secretului corespondentei, nefiind de natura a oferi garantii suficiente impotriva oricarei ingerinte arbitrare a puterii publice in exercitarea acestui drept". Magistratii mai arata ca aceasta lege permite procurorilor ca, "sub pretextul existentei unei amenintari la adresa sigurantei nationale, sa inregistreze comunicatiile unei persoane pe care apoi sa le foloseasca impotriva sa intr-un proces penal ce are ca obiect exclusiv savarsirea unor infractiuni de drept comun". Astfel a motivat instanta Curtii de Apel Bucuresti decizia de punere in libertate a lui Nutu Camataru si reducerea substantiala a pedepselor unora dintre membrii clanului Camatarilor, prin faptul ca o mare parte din probele depuse la dosar ar fi fost obtinute in mod ilegal.
Probe ilegale
Judecatorii CAB au aratat ca o serie de inregistrari ale convorbirilor telefonice purtate intre inculpati sau cu alte persoane, facute in baza Legii 51/1991 privind siguranta nationala "reprezinta mijloace de proba obtinute in mod ilegal si urmeaza a fi inlaturate daca la dosarul cauzei nu exista autorizatiile in baza carora aceste convorbiri au fost inregistrate". Potrivit magistratilor, citati de Mediafax, Legea 51/1991 este "una dintre putinele legi in vigoare care nu a suferit nici o modificare, in ciuda intervalului de timp care s-a scurs de la adoptarea ei si a modificarilor ce au survenit in Constitutia Romaniei". De asemenea, CAB arata ca Legea 51/1991 "reprezinta o ingerinta in exercitiul dreptului la corespondenta, prevazut si protejat de art.8 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, fara ca aceasta ingerinta sa respecte conditiile impuse de art. 8 paragraful 2". Potrivit instantei, folosindu-se de aceasta lege, procurorii pot emite autorizatii de interceptare si inregistrare in cazurile in care organele cu atributii in domeniul sigurantei nationale apreciaza ca exista o amenintare la adresa Romaniei, iar conform art. 10 din lege, in aceste situatii activitatea de informatii are caracter de secret de stat. Astfel, judecatorii CAB arata ca "toate aceste dispozitii legale au servit ca justificare Parchetului pentru refuzul de a depune la dosarul cauzei a autorizatiilor emise in baza Legii 51/1991, considerand ca aceste autorizatii reprezinta secrete de stat". Cu toate acestea, multe din acuzatiile aduse inculpatilor se bazeaza tocmai pe aceste inregistrari prezentate ca probe, insa despre care instanta spune ca nu le poate evalua sub aspectul legalitatii in lipsa autorizatiilor. In acest context, CAB apreciaza ca "legislatia romana in materia sigurantei nationale contravine Conventiei Europene a Drepturilor Omului in ce priveste respectarea secretului corespondentei, nefiind de natura a oferi garantii suficiente impotriva oricarei ingerinte arbitrare a puterii publice in exercitarea acestui drept", permitand procurorilor ca, "sub pretextul existentei unei amenintari la adresa sigurantei nationale, sa inregistreze comunicatiile unei persoane pe care apoi sa le foloseasca impotriva sa intr-un proces penal ce are ca obiect exclusiv savarsirea unor infractiuni de drept comun".
Sisteme paralele
Magistratii considera ca legea sigurantei "nu este o lege previzibila, lasand loc de interpretari si abuzuri". Totodata, instanta precizeaza ca, de la 1 aprilie 2004, legislatia Romaniei reglementeaza doua sisteme diferite de autorizare a interceptarii comunicatiilor, respectiv Legea 51/1991 si Codul de procedura penala. Daca inainte de 1 aprilie 2004 procurorii erau cei care emiteau autorizatii pentru interceptarea telefoanelor, dupa 1 aprilie 2004 acest lucru il poate face doar judecatorul. CAB constata ca, desi Parchetul a refuzat sa puna la dispozitia instantei autorizatiile in baza carora s-au facut inregistrarile in cazul Camatarilor, pe motiv ca reprezinta secret de stat si ca trebuie sa fie supuse procedurii de desecretizare, la dosarul cauzei au fost depuse transcrierile informatiilor obtinute in urma inregistrarilor. In plus, judecatorii sustin ca interceptarea telefoanelor in cauza s-a petrecut atat inainte, cat si dupa 1 aprilie 2004, cu autorizatii date de procurori in baza Legii 51/1991. In acest caz, magistratii si-au exprimat indoiala privind justificarea emiterii unor autorizatii pe Legea 51/1991 si nu in baza Codului de procedura penala, atat timp cat cele sase rechizitorii intocmite de Parchet in cauza includ activitatea inculpatilor in zona criminalitatii organizate, care nu figureaza printre situatiile ce constituie amenintari la adresa sigurantei nationale.
Instanta a considerat ca "optiunea Parchetului pentru sistemul semiocult de inregistrare a convorbirilor telefonice prevazut de Legea nr. 51/1991, perseverarea in emiterea de autorizatii chiar si dupa data de 1 aprilie 2004 si refuzul de a efectua orice demers concret pentru desecretizarea autorizatiilor reprezinta tot atatea argumente pentru a considera ca inregistrarea convorbirilor telefonice s-a facut fara respectarea cadrului legal in vigoare".
Cel mai mare furt cibernetic
Un grup de hackeri a spart baza de date a unui lant de supermarketuri furand informatii referitoare la 45 de milioane de carduri bancare. Acest atac reprezinta cel mai mare furt cibernetic din lume, spun anchetatorii americani. Lantul de magazine pagubit este TJ Maxx, care are reprezentante in tari ca Statele Unite, Marea Britanie sau Irlanda. Din primele declaratii ale anchetatorilor nu se stie cum au reusit hackerii sa intre in baza de date a unui supermarket TJ Maxx, insa politia considera foarte posibil faptul ca grupul de hacleri sa-si fi infiltrat oameni in randurile angajatilor TJ Maxx. Reprezentantii companiei au declarat ca primele masuri de siguranta au fosat luate: informatiile din baza de date sparta au fost sterse si au fost securizate retelele computerizate. Reprezentantii FBI au declarat ca hackerii au furat informatii degeaba pentru ca majoritatea nu pot fi valorificate, provenind de la carduri care deja expirasera, recomandand clientilor sa nu intre in panica. Totusi, anchetatorii au temeri ca spargerea ar putea fi doar un exercitiu care sa preceada unui plan infractional de mari dimensiuni. (T.B.)
Mischie, evacuat din sala de judecata
Judecatorul Mihai Pistol, de la Tribunalul Gorj, l-a evacuat pe Nicolae Mischie din sala de judecata dupa ce acesta a intervenit de mai multe ori in timpul marturiei depuse de fostul sau sofer Ion Brujan. Magistratul i-a cerut lui Mischie sa se abtina de la comentarii, insa dupa ce Brujan s-a razgandit in privinta declaratiei sale si a sustinut cu totul altceva, judecatorul a dispus ca fostul presedinte al CJ Gorj sa paraseasca sala pe parcursul audierii. Brujan a continuat sa faca declaratii contradictorii, judecatorul spunandu-i de cateva ori ca marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare. Magistratul a fost corectat de Brujan in momentul in care a vorbit despre Mischie cu apelativul "inculpatul", fostul sofer intervenind pentru a face referire la "domnul Mischie". Mihai Pistol i-a spus acestuia ca il amendeaza cu cinci milioane de lei vechi pentru comportamentul respectiv. "Va multumesc, domnule presedinte, ca acum de Pasti ma lasati fara bani, ca sunt tot sofer la Consiliul Judetean si am salariul de 6 milioane", a spus Brujan. Magistratul a marit amenda la 8 milioane de lei vechi. (T.B.)
Arpad Paszkany: procurorii fabrica dovezi
In memoriul adresat, ieri, Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, CSM, Tribunalului si Curtii de Apel Cluj, omul de afaceri sustine ca se urmareste nu atat administrarea de probe si aflarea adevarului, ci discreditarea sa publica si distrugerea imaginii sale in presa. Potrivit Mediafax, Paszkany se plange ca procurorii "fabrica" dovezi din care sa rezulte ca atunci cand a fost citat la DIICOT, in 21 februarie, s-ar fi aflat in tara. "Imi pun intrebarea: oare cui vor sa le faca pe plac ca urmaresc cu atata inversunare discreditarea si lipsirea mea de libertate, nu pe fapte penale de care sunt acuzat si care nu sunt reale, ci pe unele picanterii procedurale", arata Paszkany in memoriu. Omul de afaceri sustine ca din cauza cercetarii sale in dosarul Gazeta interesele sale economice sunt afectate. Paszkany este invinuit de fals, procurorul de sedinta descoperind ca o serie de acte prezentate de omul de afaceri prin care acesta isi justifica lipsa
de la audierile DIICOT ar fi false. (D.E.I.)

---

Despre autor: