A incetat din viata, dupa o lunga si grea suferinta, generalul Neagu Cosma, fostul comandant al Directiei de contraspionaj a Securitatii. Cu foarte putin timp inainte, decedase si sotia sa, invinsa de o maladie la fel de severa. A fost unul dintre cei ce au intuit defectorul ascuns in generalul Ion Mihai Pacepa, l-a divulgat ca atare, insa multi si-au pus intrebarea: ce conflict putea sa gesteze intre doi generali de Securitate, servind aparent aceeasi cauza? Aici e aici unde lipsa de informatie provoaca erori ireparabile. Ca si Directia de Informatii Externe, Directia de contraspionaj dispunea de rezidente proprii in strainatate si intre acestea s-au amorsat conflictele. Prin rezidentele lui, Neagu Cosma a reusit sa afle cu ce escrocherii se ocupau rezidentele lui Pacepa si nu a intarziat sa le aduca la cunostinta sefilor sai. Dar cum in Securitate aveau totdeauna dreptate mai ales cei cu functii si grad superioare, a fost cat se putea de normal ca Neagu Cosma sa iasa din confruntarea cu ei invins.Au urmat ani indelungi de dizgratie, pe parcursul carora generalul s-a comportat cu cu o demnitate si a fost
convins ca Pacepa era un amestec indescriptibil, de cupiditate neinfranata, tradare si duplicitate. Primul a fost legat de operatiunea Aripa, intentia autoritatilor romanesti de a achizitiona un avion mediu curier, pentru uz military. La un moment dat, Neagu Cosma a a observat, prin agentii sai, ca Pacepa calatorea cam des in Germania, unde urma sa se perfecteze afacerea si revenea intotdeauna incarcat de cadouri. Nu parea mare lucru. Mai complicat a fost cazul unei agente a directiei de contraspionaj din Franta, recrutata dupa indelungi tatonari, pe care Pacepa a vandut-o serviciilor de resort frantuzesti. Femeia a avut mari dificultati in tara sa de origine, sfarsind prin a fi condamnata la cativa ani de detentie, fiind discretidata apoi fata de toate autoritatile cu care venea in contact. Mult timp i s-a refuzat pana si postul de dactilorgrafa. Nu a mai putut reveni la fosta sa ocuptie si multa vreme I s-a refuzat pana si postul de dactilografa.
In cele din urma, Neagu Cosma a reusit sa furnizeze lui Mihai Pacepa chiar motivu datorita caruia a fost inlaturat din functia de sef al Directiei de Contraspionaj. Pacepa incetatenise in Securitate prostul obicei de a farda atitudinea nutrita in strainatate, fata de Nicolae Ceausescu si fata de Romania, in general. Chestiunea s-a declansat imediat dupa o calatorie a sefului statului in Iran. Ori de cate ori Ceausescu rostea un discurs la ONU sau efectua sau in oricare alt for international, Pacepa intretinea pe langa conducerea de la Bucuresti iluzia ca vizita respectiva sau discursul in speta era primite cu un nespus entuziasm in toata lumea occidentala. Si orgoliul lui Ceausescu crestea pe masura ce elogiile la adresa lui se amplificau. De fapt, ostracizarea lui Neagu Cosma nu reprezenta un act de dreptate, pentru ca intreaga Securitate, pe urmele lui Pacepa, se deprinsese cu acest obicei, cum se deprinde un caine cu raia.
Din nefericire, Neagu Cosma a avut nefasta idee de a divulga o asemenea practica si de aici i s-au tras toate necazurile. Ca a fost indepartat din functie era mai nimic, dar tovarasii lui din Securitate l-au impins numai spre ocupatii marginale sau straine de meseria lui, pana cand a fost nevoit sa se pensioneze inainte de vreme. Bineinteles, relatand episoadele de mai sus, mi-am asumat un anume risc. Nu ar fi exclus sa se gaseasca si voci care sa considere ca nu-i agreez pe cei ce au luptat impotriva comunismului si-i tratez, dimpotriva, drept tradatori. Insa nu am ce face, acesta a fost Pacepa, un amestec de personaj ahtiat dupa bani si pofta continua de tradare. Daca nu ar fi asa, atunci cum ar fi? Nu intamplator cei ce ii sustin in nestire cauza, sunt prea si putini si atentia ce li acorda este minima. Lucrurile, de fapt, se intampla exact invers: cei ce il detesta pe Ion Mihai Pacepa si Securitatea, in general, reprezinta nu numai o majoritate covarsitoare, neindoielnica, ci si o autoritate. Nici reputatia lui Ion Mihai Pacepa in strainatate nu se bucura de cine stie ce consideratie. Mai ales atunci cand s-a apucat sa scrie o carte, din care rezulta ca J. F. Kennedy ar fi fost asasinat de KGB, pentru ca popularitatea deranja… Vaticanul, bruma de interes pentru el a coborat la cota zero. In realitate, J.F. Kennedy fusese asasinat de oameni din KGB, cum a constatat si o comisie americana insarcinata sa elucideze misterul. Anuntata cu mare tam-tan si la noi, unde urma sa apara, cartea lui Pacepa nu a mai vazut lumina tiparului. Si n-o va vedea niciodata.