Iata ca se implinesc 100 de zile de la aderarea la UE, iar beneficiile sint zero.

Acum trei luni, am publicat un articol care punea la indoiala beneficiile aderarii la Uniunea Europeana. Eram motivat de ideea simpla ca atunci cind niste oameni rai se veselesc, asa cum au facut-o guvernantii nostri in noaptea „aderarii", ceva nu e in regula si trebuie sa ne pipaim portofelele, pentru ca urmeaza zile grele. Rezultatul? Am fost injurat in fel si chip. Cineva, prin Iasi, zice ca sint un „fost sustinator" al UE care s-ar fi razgindit (fals). Altul crede ca vreau sa ne unim cu Islanda. Altcineva, ca vreau sa dau tara pe mina rusilor (eu sustin o pozitie dura fata de Rusia si o apropiere de aliatii reali din NATO). Cel mai comic mi s-a parut un ratacit de pe forum, care afirma, exasperat, ca neg milenii de unitate europeana, pentru care ar fi murit chiar si Socrate. Bietul Socrate a murit pentru cu totul altceva, dar asta ne arata doar la ce nivel lamentabil s-a situat discutia publica, spre incintarea clasei noastre politice.

Bun, am ajuns si la 100 de zile de UE. Vi se pare ca s-a schimbat ceva in bine? In realitate, lucrurile s-au schimbat in rau. Ni s-a promis stabilitate, dar tot ce am primit e haos institutional. Ni s-a promis responsabilitate, dar tot ce avem este circ non-stop. Ni s-au promis venituri mai mari, dar am capatat taxe dintre cele mai aberante. Ni s-a spus ca vom fi reprezentati intr-un „parlament" al Uniunii, dar timp de aproape un an romanii nu vor avea dreptul sa isi aleaga eurodeputatii. Iar cind ii vor alege, cu cine vom defila? Cu Adrian Severin, deputatul H2O? Cu Gigi si cu Irina Loghin? Deja contributia istorica a Romaniei si Bulgariei la aceasta institutie este ca s-a putut forma grupul extremei drepte, la care a aderat si fostul PNL-ist Mircea Cosea, fost ofiter acoperit al politiei politice. Mai inainte de orice, insa, unde sint banii? Ni s-au promis valuri de euro care vor curge in cuferele noastre. Va mai amintiti? Politicienii ne asigurau ca problema va fi ca nu vom putea gestiona sumele imense care vor veni de la UE. Intre timp, noi am platit cotizatii de circa 300 de milioane de euro. Cit a intrat? Zero barat. Cit va intra anul acesta? Probabil nimic.

Veti spune ca e prea devreme sa vedem beneficiile aderarii la UE. Poate. Dar putina istorie nu strica. La inceput ni s-a spus ca aderarea presupune indeplinirea unor criterii si ca, prin urmare, politicienii romani vor trebui, de nevoie, sa faca reforme reale pentru ca UE sa discute cu Romania. Eu am fost sceptic, pentru ca stiam cu cine aveam de-a face. Uite ca au discutat si cu Romania, dupa cum discuta si cu Turcia, o tara unde, daca te uiti urit la un portret al lui Atatürk, iti putrezesc oasele in puscarie. Dupa aceea s-a spus ca odata intrati in UE, nu vom putea face ce vrem si, prin urmare, in sfirsit se va schimba ceva. Uitati-va in jur. Vi se pare ca argumentul sta in picioare? Vorbele nu pot tine la nesfirsit loc de fapte.