Desi este „teritoriu interzis" pentru tigani, Luxemburg le dedica o expozitie care va fi prezentata in toamna si la Sibiu.

Tiganii, romii, gipsii, gitanii, trubadurii, cum au fost denumiti in diverse perioade si locuri, nu au voie, conform legii locale, sa se stabileasca in Luxemburg. Ducatul le-a dedicat insa o expozitie realizata pentru Capitala Culturala Europeana 2007, proiect in care partener este orasul Sibiu. „Atentie, tigani! Istoria unei neintelegeri" este titlul acesteia, vernisata saptamina trecuta si care incearca sa demonteze perceptiile si cliseele perpetuate de secole.

Rom bogat, rom sarac

Expozitia reuneste documente si obiecte traditionale ale tiganilor din Franta, Austria, Marea Britanie, Finlanda, Cehia, Spania si Romania. „Rom bogat, rom sarac" este sala dedicata Romaniei. Ea include fotografii cu bordeiele din Cluj, Dorohoi, Bucuresti, Orastie, Geoagiu, Balteni, dar si palatele cu turle de la marginea Bucurestiului, care nu se regasesc nicaieri altundeva in Europa. Metamorfoza unei atitudini - trecerea de la carutele traditionale, cu care au strabatut Europa, la masinile de ultima generatie, cu care unii dintre tigani se plimba azi in Romania, este redata de un cal avind pe cap sigla Mercedes. Documente originale redau persecutiile la care au fost supusi tiganii in cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar sala „Gadje", modul in care sint priviti cei din afara etniei. Sint expuse si obiecte traditionale, confectionate de mesterii tigani, haine provenind din intreaga Europa, totul pe fond de muzica tiganeasca, asigurat de un tonomat cu 100 de CD-uri.

Expozitia va veni si in Romania

Colette Flech, viceprimar si responsabil de programele culturale la primaria Luxemburg, spune ca expozitia este reprezentativa pentru tema anului 2007, migratia. Partenerii romani sint Muzeul Taranului Roman si Muzeul Astra din Sibiu, ultimul urmind sa prezinte expozitia incepind din noiembrie. Cele doua institutii au contribuit cu documente de arhiva, filme, fotografii, obiecte traditionale.

Fascinat de acesti trubaduri care calatoreau cu carutele lor colorate si tineau spectacole, regele Sigismund de Luxemburg a dat, in 1423, un decret pentru a-i proteja pe tigani. Intre anii 1912 si 1969, tiganii erau obligati, in tarile vestice, sa detina un carnet antropologic cu datele personale, fotografie si amprente, precursorul pasaportului biometric de azi, iar politia avea evidente clare cu traseele urmate de migratori. In Luxemburg, Legea impotriva imigrantilor din 1972 interzice desfasurarea de activitati de comert ambulant, motiv pentru care tiganii nu s-au putut stabili aici.