Curtea Constitutionala arata, in motivarea deciziei din de 21 februarie, prin care a decis ca prevederile din Regulamentul Senatului sunt constitutionale, ca nici Constitutia si nici o alta lege nu prevede incetarea functiei de membru al Guvernului prin revocarea obligatorie pe baza unei motiuni simple, intrucat aceasta este un act juridic care nu produce un astfel de efect. Insa, Curtea a retinut, ca textul constitutional mentionat nu prevede posibilitatea ca, printr-o asemenea motiune, oricare dintre Camerele Parlamentului, odata cu exprimarea pozitiei sale, sa dispuna si luarea unor masuri concrete obligatorii pentru Guvern, cum ar fi revocarea din functie a unui ministru, si nici nu abiliteaza Camerele sa prevada in regulament o atare posibilitate. ‘Curtea mai sustine ca in sistemul constitutional al Romaniei, ca si in majoritatea celorlalte tari, controlul parlamentar, in general, este fara sanctiune si ca motiunea simpla are, insa, efecte in plan politic, marcand o victorie a fortelor politice care au initiat-o si sustinut-o, cu un ecou in opinia publica’, se arata in motivare. Curtea subliniaza ca unica exceptie cand controlul parlamentar are si sanctiune este cea in care acest control se exercita prin motiunea de cenzura, a carei adoptare are ca finalitate demiterea Guvernului. In ce priveste, insa, revocarea unui membru al Guvernului, in caz de remaniere guvernamentala, Curtea retine ca, potrivit prevederilor art.85 alin.(2) din Constitutie, acesta poate fi revocat sau numit exclusiv de presedintele Romaniei, la propunerea primului-ministru. De asemenea, este prevazuta obligatia Guvernului si a fiecaruia dintre membrii sai de a raspunde la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori, in conditiile prevazute de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului. Regulamentele parlamentare pot sa prevada conditiile in care trebuie sa fie date raspunsurile, insa nu pot sa stabileasca si obligatia Guvernului sau a membrilor sai de a lua anumite masuri concrete, considerate de parlamentari ca fiind necesare. In doctrina juridica, motiunile sunt considerate acte care produc efecte juridice, iar actele exclusiv politice sunt declaratiile, apelurile, mesajele, scrisorile, rezolutiile si altele. Prin urmare, o motiune
adoptata produce efecte juridice, iar problemele de politica interna, la care se refera textul constitutional, ‘este greu sa nu vizeze activitati coordonate de membri ai cabinetului’. Acesta mai arata ca rolul Guvernului este de a asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si de a conduce si controla activitatea membrilor Guvernului. Dupa examinarea sesizarii, Curtea a retinut ca a fost legal sesizata si ca este competenta sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate. In esenta, autorii sesizarii considera ca sunt neconstitutionale prevederile art.157 alin.(2) din Regulamentul Senatului, deoarece prevad ca motiunile simple ‘sunt obligatorii pentru Guvern si membrii sai, precum si pentru celelalte persoane vizate’. Sesizarea a fost semnata de liderul grupului parlamentar Dreptate si Adevar PNL-PD, senator Puiu Hasotti, si este sustinuta cu semnaturile a 26 senatori din totalul de 42 senatori membri ai acestui grup parlamentar. Autorii sesizarii de neconstitutionalitate considera ca prevederile art.157 alin.(2) din Regulamentul Senatului incalca principiul separatiei puterilor in stat si dispozitiile art.106 si 112 alin.(2) din Constitutie. In sustinerea neconstitutionalitatii prevederilor art.157 alin.(2) din Regulamentul Senatului, se arata ca obligativitatea motiunilor simple incalca principiul separatiei puterilor in stat, ‘Parlamentul neavand calitatea sa decida asupra unor chestiuni care tin exclusiv de organizarea si functionarea Guvernului’. Autorii sesizarii considera ca ‘Legiuitorul constitutional, in respectul principiului echilibrului puterilor in stat, nu a inteles sa dea o finalitate obligatorie hotararilor Senatului, prin care se consemneaza rezultatul unei motiuni simple’. Nici Regulamentul Camerei Deputatilor nu prevede obligativitatea pentru Guvern a hotararilor Parlamentului, fapt ce demonstreaza ca ‘Guvernul are decizia cu privire la aplicarea masurilor referitoare la problemele de politica interna dezbatute in cadrul motiunii’. In finalul sesizarii, se mai arata ca adoptarea unei motiuni simple prin care se solicita demiterea ministrului Justitiei nu se incadreaza in prevederile art. 106 din Constitutie, potrivit carora "Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si in alte cazuri prevazute de lege".