Candidata socialistilor, Ségolène Royale, incoltita intr-o emisiune de televiziune, a luat o oarecare distanta fata de proiectul partidului sau, indraznind sa apere idei care nu sunt continute ca atare in programul adoptat de militanti. Replica a venit din partea unei foste membre a cabinetului Jospin, Marie Noelle Lienemann. Politica, a spus ea, o fac partidele si e extrem de primejdioasa orice tentativa de a le denigra sau ocoli. Democratia se bazeaza pe partide si, pe cale logica, pe Parlament.
Polemica s-a oprit aici din motive evidente. Nimanui nu ii trece prin cap sa conteste postulatul de mai sus.
Razboiul care se duce zilele acestea la Bucuresti ma obliga sa constat cat de putin este inradacinata deprinderea democratica in Romania. Toate sondajele de opinie vor confirma ca in ochii opiniei publice, partidele politice si Parlamentul se afla pe ultimele trepte ale dispretului. Ca si cum, post mortem, comunismul a invins in mentalitatea noastra, daca am ajuns sa gandim de buna voie ceea ce in 50 de ani de regim totalitar ni s-a impus prin toate mijloacele posibile. Argumente de genul <<parlamentul (sau partidele) s-au compromis singure>> sunt idei gata facute pe care le scoatem din sertarul cu argumente la purtator. In Parlament, ca si in randul celor 22 de milioane de romani, exista si oameni de bine, si ticalosi, iar partidele politice nu sunt constituite doar din acei cativa lideri pe care ii vedem in fiecare zi pe micile ecrane, dat fiind ca si camerele de luat vederi - adica cei care se afla la comanda lor - demonstreaza o crasa lipsa de imaginatie.
In ordinea ierarhica a importantei lor pentru democratie, atunci cand vorbim despre institutiile statului, presedintele vine pe ultimul loc, fie ca e vorba despre o republica parlamentara, prezidentiala sau semiprezidentiala. Poate ca ma insel, dar nu cred ca exista un regim dictatorial bazat pe un Parlament ales prin vot liber. Parlamentul si partidele politice sunt institutiile cheie ale democratiei.
Incrancenarea cu care Traian Basescu vrea sa demonstreze ca Parlamentul si partidele politice sunt inutile daca poporul ii acorda incredere lui, si numai lui este un sofism si saboteaza din temelie o democratie, dupa cum se vede, inca extrem de fragila. Disputa nu are, pur si simplu, obiect, daca ne bazam pe o minima buna cuviinta. Altfel, nu e decat o excelenta tentativa de a fi dusi de nas.