A aparut, de curand, in Franta o carte ce se anunta a fi un best seller, "Nu sunt rodul intamplarii", semnata Roberto Alagna. Volumul este o autobiografie romantata. Celebrul tenor s-a nascut la 7 iunie 1963, la Clichy-sous-Bois, intr-o familie italiana. A debutat in cabarete, dar la 25 de ani, dupa ce a primit Premiul Luciano Pavarotti, a inceput sa-si construiasca o cariera de succes. A cantat pe toate marile scene ale lumii, de la New York la Londra, de la Tokio la Paris sau Roma. El si-a cucerit de curand si un nou public, cantand repertoriul lui Luis Mariano. Un capitol fascinant este cel in care artistul povesteste intalnirea cu Angela Gheorghiu, la Coven Garden, cand debuta pe aceasta scena mitica, in „Boema": "Producatorii imi rezervasera un apartament intr-un hotel situat langa sala de repetitii. Mi-am aruncat ochii pe program si am vazut ca rolul Mimi era interpretat de o anume Angela Gheorghiu. M-am indreptat spre teatru pentru repetitii, cu oarecare intarziere. Inainte de a intra, am auzit o voce sublima care canta „Mi chiamano Mimi". Ma gandeam ca este o cantareata planturoasa, ca deobicei. Am deschis usa si, instantaneu, m-am indragostit. Chiar a fost coup de foudre. I-am zarit ochii tandri, frumosi, de caprioara. M-a privit, iar eu am simtit ca plutesc. Un electrosoc!"Era 7 aprilie 1992. Dupa repetitii, Roberto a invitat-o pe Angela sa bea o cafea, dar a fost refuzat. A doua zi, din nou repetitii, la actul doi. Protagonistii intrau pe scena mana in mana, ceea ce l-a facut pe Alagna sa simta ca pluteste, ca totul a disparut si ca pentru el nu exista decat Angela. A invitat-o din nou sa ia masa impreuna. Ea a acceptat. „Si i-am pus intrebarea fatidica: „Esti maritata?" Raspunsul afirmativ a fost o lovitura. Pamantul imi fugea de sub picioare si aveam pofta sa urlu. Imediat mi-am amintit ca si eu eram insurat si, pe deasupra, aveam si un copil", rememoreaza marele tenor acel moment. Au urmat doua luni petrecute la Londra, timp in care Roberto s-a imprietenit cu sotul Angelei. De altfel, familia Gheorghiu s-a mutat in casa cantaretului, cinau impreuna, ieseau cu totii in oras. Aceasta apropiere crestea atractia dintre cei doi artisti, iar viata pe care o duceau in acea perioada se transforma, din ce in ce, intr-un cosmar. Atunci, cei doi indragostiti au decis, ca sa-si salveze casniciile, sa se desparta si nici sa nu mai cante impreuna. Si-au spus adio, intr-o seara, dupa un succes pe scena Operei de la Viena. N-a trecut mult timp, si Florence, sotia lui Roberto, a murit din cauza unui cancer, in timp ce fetita lor, Ornella, nu implinise 3 ani. Anii au trecut, dar Angela era prezenta in inima lui. Ea nu divortase, iar lui Roberto i se parea nepotrivit s-o caute si sa-i spuna ca acum el e liber. Se simtea vinovat… Apoi, a intrat in joc destinul. Angela canta la Londra, iar Alagna inregistra „Povestirile lui Hoffmann", cu Nathalie Dessay. Intr-o seara, el i-a spus: „Daca o vezi pe Angela, spune-i ca o rog sa ma sune". Ceea ce Angela a facut la miezul noptii, dupa ce a terminat spectacolul cu „La Traviata". Peste cateva zile, intr-o scrisoare, Roberto ii marturisea pasiunea tulburatoare pentru ea... Si intr-o noapte, pe la ora 3.00, cineva suna la usa lui . Era Angela. „Si inainte de a o prinde in brate, l-am chemat pe sotul ei. N-a fost nevoie sa vorbim. A inteles imediat ca Angela nu-i mai apartinea. Primarul Rudolph Giuliani a oficiat casatoria noastra la New York, in 1996", povesteste Roberto Alagna.