Liderii de sindicat din invatamant il acuza pe ministrul Mihail Hardau ca nu le-a luat in considerare propunerile trimise, parintii si elevii privesc dezorientati noile reglementari. Profesorii critica si ei documentul, iar dupa ce MEdC a publicat si proiectul Statutului personalului didactic, supararea le-a sporit. ZIUA a postat pe pagina sa de Internet ambele proiecte de lege, dupa ce a constatat ca vizualizarea lor pe site-ul MEdC este posibila abia dupa o lunga si enervanta cautare. Am dat, astfel, posibilitate sa-si exprime parerea toti cei interesati de subiect, iar rezultatul a fost peste asteptari: Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB) a centralizat sugestiile lor si le-a trimis la minister, impreuna cu propunerile adunate de la dascalii din toate scolile Capitalei. Pe baza acestor idei, reprezentantii MEdC si ai sindicatelor profesorilor fac ultimele retusuri. Totodata, ei lucreaza si la revizuirea proiectului Legii invatamantului superior, dezbatut inca din noiembrie anul trecut, iar Mihail Hardau le va trimite pe toate, la pachet, spre adoptare.
Prea europeana pentru scolile de la sate
Pentru a dovedi cat este de democrat, ministrul Educatiei a cerut sugestii de imbunatatire a proiectelor atat din partea Consiliului National al Elevilor, cat si de la Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti. De la cele patru federatii sindicale nu mai era cazul, pentru ca liderii acestora il incoltisera deja dinaintea publicarii proiectelor de lege. De altfel, dascalii sindicalisti au fost si cei care au grabit "desecretizarea" acestor documente, anuntandu-si public suspiciunea ca ministrul Hardau ar fi vrut sa le trimita pe furis Parlamentului. Acum insa, la operatiunile de retusare, nici una dintre parti nu se mai grabeste: ministrul spune ca dezbaterea va dura atat cat este necesar, liderii de sindicat - ca nu suntem in intrecerea socialista -, iar reprezentantii Inspectoratului - ca nu este privita cu ochi buni nici o graba "fara baza".
Sindicalistii spun ca proiectul Legii invatamantului preuniversitar contine unele principii europene progresiste, care nu pot fi, insa, aplicate in Romania, mai ales la sate. Unele dintre acestea se refera la infiintarea clasei pregatitoare cu copiii de 6 ani, iar gimnaziul sa dureze pana la sfarsitul clasei a IX-a. "Aceste prevederi sunt imposibil de aplicat, avand in vedere ca sunt scoli cu doua-trei schimburi, iar daca mai apar doua randuri de clase, nu va fi spatiu", sustine Marius Nistor, presedintele executiv al Federatiei Spiru Haret.
Profesorii doresc pastrarea titularizarii in invatamant, reprezentare mai mare de 50% in consiliile de administratie si neinterventia autoritatilor locale in procesul de educatie. "Mentinerea titularizarii este foarte importanta, iar promovarea sa se faca pe baza examenelor nationale", considera Aurel Cornea, presedintele FSLI.
O alta problema ridicata de sindicalisti se refera la faptul ca proiectul de act normativ prevede ca din consiliile de administratie sa faca parte profesorii (50%), reprezentanti ai administratiei locale, agenti economici, parinti si elevi, iar presedintele acestui consiliu sa poata fi ales oricine dintre acestia, nu doar din randul profesorilor. Mircea Toader, secretarul de stat in MAI, promite ca administratia locala nu se va implica in procesul de invatamant, ci doar in problemele administrative ale scolilor.
O scoala cenusie
Alexandru Crisan, presedintele Centrului Educatia 2000, avertizeaza ca programele din invatamantul romanesc sunt extrem de centralizate. "Formarea initiala a personalului didactic este inca deficitara; la fel si motivarea elevilor si a cadrelor didactice. Exista un nivel foarte scazut de motivare a copiilor pentru invatamant si nu ne intrebam de ce invatarea este neatractiva. Inca practicam o scoala cenusie, in care cunostintele conteaza si nu adevarata cunoastere. Mai practicam o scoala in care invatatul pe de rost este preferat gandirii creative si individuale, o educatie in care copiii trebuie sa stea cuminiti in banci si sa-l asculte pe profesorul care vorbeste, in loc sa avem o adevarata interactiune colectiva. Nu mai vorbesc de ceea ce inseamna spatiul public scolar - ceea ce nu face referire numai la cladire, ci si la contextul scolar. Scolile obisnuite romanesti sunt inca cenusii, mai rau ca inainte de '89. Trebuie mai multa culoare, vivacitate. Nu numai culoarea trebuie schimbata, ci este nevoie de un model de educatie dinamic", sustine Crisan. In opinia presedintelui executiv al organizatiei, doar un sfert din cadrele didactice pot fi considerate elite, restul fiind de nivel mediocru, iar acest lucru se datoreaza lipsei de motivare. Pentru a recupera din decalaje, educatia ar trebui ca in urmatorii cinci ani sa primeasca 7-7,5% din PIB in urmatorii cinci ani. "Altfel, degeaba producem strategii. Vrem ca elevii sa se simta mai bine la scoala, sa invete de placere", a conchis Crisan.
Dezbaterea va dura cat este necesar
"Nimeni nu are dreptul sa isi asume paternitatea acestor legi. Forma lor revizuita, impreuna cu Planul National de Dezvoltare 2007-2013, va fi dezbatuta cu toti partenerii sociali - federatii sindicale, asociatii de elevi, parinti, studenti, asociatii profesionale si patronale - si cu toti partenerii politici - partide politice, Comisiile de invatamant din Parlament -, in intalniri bilaterale, pe baza unui calendar stabilit de comun acord. Dezbaterea va dura atat cat este necesar elaborarii unor legi bune sub aspectul continutului si al formei. Valoarea acestor legi este tot ceea ce ne intereseaza acum", ne-a declarat Mihail Hardau.
Nu suntem in intrecerea socialista
Marius Nistor, presedintele executiv al "Spiru Haret": "In urma cu doua saptamani, am solicitat MEdC blocarea oricaror discutii, pentru a da posibilitate tuturor directorilor de scoli si inspectoratelor sa transmita propunerile lor. Acum am reluat discutiile, si discutam pe proiect in baza sugestiilor care au venit din teritoriu, dar nu ne grabim, ca nu suntem in intrecerea socialista. Analizam fiecare articol, prezentam argumente si contraargumente, Deocamdata nu pot sa ma pronunt despre cat de receptivi sunt reprezentantii ministerului la propunerile federatiilor sindicale. Urmeaza sa vedem forma finala, care va pleca catre Guvernul Romaniei".
Graba nu este binevenita
Marian Banu, inspector scolar ISMB: "Propunerilor profesorilor din toate scolile bucurestene au fost centralizate si acum se afla la Biroul juridic al ISMB. S-a facut un material de sinteza, care cuprinde inclusiv inclusiv initiativa ziarului ZIUA privind proiectul legii invatamantului. Mai departe, propunerile de imbunatatiri vor fi transmise MEdC. Trebuie retinut ca in Bucuresti sunt 240.000 de elevi, 18.000 de cadre didactice si 450 de scoli, si din acest punct de vedere, reprezinta o forta importanta in sistemul educational. Este o lege cu haina europeana, sunt foarte multe noutati si propuneri, astfel ca orice graba, orice acceleratie fara baza nu este binevenita".