Tariceanu este presat din toate directiile sa ia o decizie. Toti sint de acord ca valiza cu butonul rosu este la premier. In momentul de glorie al carierei sale politice, premierului ii tremura si mina, si papionul.

PSD joaca saptamina asta cu motiunea de cenzura pe masa. Democratii au scris deja cererea de demitere a premierului si asteapta doar un semn de la Palatul Victoria pentru a i-o trimite in plic lui Tariceanu. Pina si partenerul de nadejde al tuturor guvernarilor, Marko Bela, apasa pe acceleratia restructurarii. Mai nou, chiar liberalii dau semne de nerabdare. Vicepresedintele PNL Teodor Atanasiu, om de casa al lui Tariceanu, a anuntat simbata ca primul-ministru are termen pina marti sa se prezinte in fata Parlamentului cu o formula guvernamentala pentru care sa ceara votul de incredere. Vosganian, alt liberal de sufragerie, incearca sa mai cistige timp pentru premier si anunta ca PNL va declansa saptamina viitoare negocieri cu toate partidele parlamentare.

Atacat din toate directiile, Tariceanu tace. Cu tilc sau nu, ramine de vazut. Deocamdata, premierul lasa impresia ca a cazut victima propriului scenariu. Transformat peste noapte intr-un premier-jucator, da semne ca s-a speriat de propria imagine. In incercarea de a demonstra ca poate juca de la egal la egal cu Basescu, Tariceanu s-a impins singur intr-o situatie limita, din care nu va putea iesi fara sa riste. Iar tot ce a facut premierul pina in acest moment demonstreaza ca asta este ceea ce uraste el cel mai mult, si anume sa riste. Iar acum este obligat sa joace o carte de totul sau nimic. Pentru ca asta inseamna venirea in fata Parlamentului pentru solicitarea unui vot de incredere. Tariceanu isi pune la bataie functia de premier. Si sint tot mai multe semnale ca nu vrea asta.

In urma cu doua saptamini, premierul parea hotarit sa transeze problema. Juca inca rolul de Calinstein Popenstein Tariceanu. Dadea cu pumnul in masa, cerea demisiile ministrilor rebeli Monica Macovei si Vasile Blaga. Lasa sa se inteleaga ca strategia e clara. Acum da semne de sovaiala. In privinta ultimatumului dat celor doi ministri sustinuti de PD pare sa se fi razgindit de-a dreptul. Mai mult, Tariceanu a tacut chitic dupa ce a fost facut cu ou si cu otet de un alt subordonat din Guvern, ministrul democrat Radu Berceanu.

Care este, de fapt, decizia pe care trebuie s-o ia Tariceanu? Teoretic, are de ales intre PSD si PD. Practic, e mult mai complicat. Si asta pentru ca, orice vor alege liberalii, premierul nu va putea avea garantia ca, la momentul adevarului, adica la votul de incredere din Parlament, nu se va trezi scos democratic din Palatul Victoria. Se poate baza Tariceanu pe sprijinul social democratilor cita vreme Grupul de la Cluj din PSD pare decis sa joace alta carte? Mai mult, sint informatii ca PD nu va mai astepta decizia premierului si va cere PNL desemnarea unui alt premier. Asa ca nici varianta impacarii nu-i asigura linistea premierului.

Tariceanu s-a impins singur in aceasta situatie limita. A jucat tare, s-a vrut stapin pe situatie si acum, cind toata lumea spune ca mingea este la el, nu stie incotro s-o arunce. El a fost primul care a vorbit despre necesitatea restructurarii Guvernului. Acum, cind absolut toate partidele au cazut de acord, inclusiv presedintele Basescu, ca se impune o clarificare a raportului de forte din Parlament, Tariceanu lanseaza timid ideea ca restructurarea nu ar mai fi o prioritate. Pina mai ieri isi incorda muschii alaturi de PSD la fiecare proiect, lege sau comitie anti-Basescu. Acum nu stie cum sa faca sa evite motiunea de cenzura anuntata de PSD. E drept, a reusit sa-l trimita in corzi pe Basescu. Dar cu ce pret? Pentru ca si el este la fel de izolat. Suspendarea seful statului este mai aproape ca oricind. Cu toate astea, in cursa contra cronometru declansata, capul premierului are toate sansele sa intre in dezbaterea Parlamentului inainte ca Basescu sa fie scos din Cotroceni. De fapt, marea problema a lui Tariceanu este in acest moment faptul ca nu se mai poate razgindi.