Precedentul Nastase

Inalta Curte de Casatie si Justitie a suspendat ieri procesul lui Adrian Nastase trimitand dosarul la Curtea Constitutionala. Exceptia de neconstitutionalitate ridicata de fostul premier Adrian Nastase poate arunca in aer intregul dosar de coruptie realizat de DNA, in caz ca cererea va fi admisa de Curtea Constitutionala. Mai mult, exista posibilitatea ca toate dosarele penale instrumentate de procurori fostilor ministri sa fie lovite de nulitate absoluta si sa fie returnate parchetului.
Avocatul lui Adrian Nastase a invocat la Curtea Constitutionala faptul ca procedura de antrenare a raspunderii ministeriale trebuie aplicata nu numai ministrilor in functie, ci si fostilor ministri, deoarece Constitutia a prevazut aceasta pavaza ca o garantie contra unor eventuale hartuieli politice. Pavaza care trebuie extinsa si dupa ce persoana isi pierde inalta functie. In practica insa, exista o discriminare intre fostii si actualii ministri in ceea ce priveste urmarirea lor penala. Pe timpul mandatului, ei sunt verificati printr-o procedura speciala, pe cand cei care nu mai sunt in desfasurarea mandatului sunt verificati printr-o procedura de drept comun.
In situatia in care Curtea Constitutionala va admite exceptia de neconstitutionalitate si va statua egalitatea de tratament intre fostii si actualii ministri, toate dosarele penale instrumentate de procurori fostilor ministri - printre care si Traian Basescu -, fara parcurgerea procedurilor de antrenare a raspunderii ministeriale (adica cu acordul Camerei Deputatilor, Senatului sau Presedintelui Romaniei) vor fi lovite de nulitate absoluta si vor fi returnate parchetului. Data fiind componenta actualei Curti, dar si o decizie anterioara a instantei constitutionale, intr-o speta similara, este foarte posibila admiterea exceptiei. Practic, o atare varianta, va inchide automat toate dosarele penale cu fosti ministri si va presupune reluarea tuturor cercetarilor, dar numai dupa obtinerea in prealabil a acordului Camerei Deputatilor, Senatului sau Presedintelui Romaniei.
Avocatul Gheorghe Diaconescu, aparatorul fostului premier Adrian Nastase, a formulat in cadrul procesului penal de la Inalta Curte o exceptie de neconstitutionaliate privind raspunderea ministeriala, pe care judecatorii au trimis-o deja la Curtea Constitutionala, suspendand cauza pana la solutionarea acesteia. In cerere sunt vizate neconstitutionalitatea art. 300 din Codul de procedura penala (exceptia de neregulata sesizare a instantei), precum si a art. I si art. 24, alin. 2 si 3 din Legea nr. 90/2005. Astfel, se arata ca art. 24 din Legea 90/2005 contine prevederi care contravin Constitutiei, dar si Conventiei Europene a Drepturilor Omului, dupa cum urmeaza: "urmarirea penala si judecarea fostilor membri ai Guvernului pentru infractiunile savarsite in exercitiul functiei lor, astfel cum acestea sunt prevazute la art. 7 - 11, se efectueaza potrivit normelor de procedura penala de drept comun". La aliniatul 3 al aceluiasi articol se mai prevede ca "prevederile de ordin procedural ale prezentei legi nu se aplica fostilor membri ai Guvernului in nici o situatie". Se invoca faptul ca aceste texte contravin principiilor constitutionale de egalitate in fata legi, fara privilegii si discriminare, dar mai ales ale art. 109 din Constitutie, care stipuleaza ca "Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala".
Nulitatea rechizitoriului
Plecand de la lipsa avizului Camerei Deputatilor, Senatului ori al Presedintelui Romaniei, se argumenteaza ca absenta conditiei prevazuta de lege transleaza intreaga urmarire penala sub spectrul nulitatii.
"Actele procesuale de suprema importanta pentru desfasurarea procesului penal in prima sa faza - rezolutia de incepere a urmaririi penale, ordonanta de punere in miscare a actiunii penale, rechizitoriul - devin caduce, de vreme ce s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea anui act. Iar vatamarea adusa inculpatului Adrian Nastase consta in privarea sa de garantia constitutionala de ordin procedural - masura de protectie a mandatului exercitat de membrii Guvernului (...) rezulta prin urmare ca stabilirea legalitatii/nelegalitatii actelor procesual penale efectuate de DNA si, implicit, regularitatea/neregularitatea actului de sesizare a instantei sunt conditionate de constatarea constitutionalitatii/neconstitutionalitatii prevederilor art. I si art. 24, alin. 2 si 3 din Legea nr. 90/2005". (R.S.)
Discriminare la egalitatea in drepturi
Motivatia exceptiei mai prezinta si faptul ca dispozitiile Legii 90/2005 instituie un regim plaseaza ministrilor a caror mandat a incetat:
"Astfel, in vreme ce pentru un anumit tip de fapte penale comise in exercitarea mandatului, ministrii in functie raspund conform unei proceduri speciale, ministrii al caror mandat s-a incheiat raspund dupa o alta procedura, aceea a dreptului comun (...)
Exercitarea dreptului de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului acorda procurorului dreptul de a incepe urmarirea penala impotriva acestor subiecti si, per a contrario, neexercitarea dreptului de catre Camera Deputatilor, Senat ori Presedintele Romaniei se constituie in acea conditie esentiala prevazuta de lege care impiedica procurorul sa declanseze urmarirea penala".
Curtea PSD
Sapte dintre cei noua membri ai Curtii Constitutionale sunt fosti demnitari si apropiati ai Partidului Social Democrat.
Ioan Vida (foto), presedintele institutiei, a fost numit judecator in anul 2001, gratie votului majoritar al PSD din Parlament. Petre Ninosu, judecator la Curtea Constitutionala din 2001, a fost parlamentar PSD, ministru al Justitiei in perioada 1992-1994 si consilier al lui Ion Iliescu intre anii 2000-2001. Un alt judecator al Curtii Constitutionale, Ion Predescu, a fost senator timp de 14 ani, intre 1990 si 2004, din partea PSD. Serban Viorel Stanoiu, si el judecator al Curtii, este sotul fostului ministru pesedist al Justitiei, Rodica Stanoiu. De asemenea, Nicolae Cochinescu a fost prim-adjunct al procurorului general al Romaniei intre anii 1990-1993. Un alt membru al Curtii Constitutionale este Acsinte Gaspar, ex- deputat PDSR. Aspazia Cojocaru a fost numita de Parlament ca judecator in cadrul Curtii Constitutionale la propunerea Partidului Social Democrat. (Bogdan GALCA)
O decizie anterioara a Curtii
Raportat la Rechizitoriul din 13.11.2006 al DNA, prin care Adrian Nastase a fost trimis in judecata pentru luare de mita si alte doua infractiuni, se concluzioneaza ca pretinsele acte de coruptie imputate de procurori au fost comise in exercitarea functiei de membru al Guvernului Romaniei.
Exceptia invocata mentioneaza si existenta unei decizii anterioare a Curtii Constitutionale (nr. 93/1999), care a statuat ca prevederile art. 20, alin 2, ale Legii 115/1999 privind raspunderea ministeriala sunt constitutionale. Decizia anterioara a Curtii argumenta faptul ca "dispozitiile din legea privind raspunderea ministeriala instituie o masura de protectie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, avand deci caracterul obiectiv al unei garantii constitutionale de ordin procedural, menite sa ocroteasca interesul public si anume realizarea actului de guvernare prin exercitiul mandatului (...) masura de ocrotire a interesului public subzista si dupa incetarea mandatului membrilor Guvernului, asa incat este evident ca, in privinta infractiunilor comise in exercitiul functiei, punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului, trebuie sa se realizeze cu respectarea acelorasi norme procedurale". Se mai arata ca art. 109 din Constitutie, alin 3, stipuleaza urmatoarele: "Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala". Legat de acest text constitutional se amendeaza faptul ca "legea fundamentala, in art. 109, alin. 3, prevede ca vor forma obiectul unei reglementari viitoare privind responsabilitatea ministeriala doar cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile - adica dispozitii de drept penal substantial - si nicidecum nu abiliteaza leguitorul viitor sa schimbe regimul procesual penal special intr-un regim de drept comun cu un element in personam, respectiv incetarea calitatii subiectului activ de membru al Guvernului la momentul tragerii sale la raspundere penala pentru aceleasi fapte in exercitiul functiunii. Rezulta ca dispozitiile art. 24, alin. 2 si 3 din Legea nr. 90/2005 contravin flagrant normelor sacrosancte din Constitutia Romaniei. Textele Legii nr. 90/2005 infrang grav si principiul inscris in art. 15, alin. 2 din Constitutie si art. 7 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, privind neretroactivitatea legii (...) in dispretul acestui principiu, legea dispune pentru trecut, stipuland in alin. 3 ca prevederile de ordin procedural ale acestei legi nu se aplica fostilor membri ai Guvernului in nici o situatie. Reamintim ca, in mod constant, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a sanctionat incalcarea acestui principiu".
Sapte ministri cu dosare penale
In cazul in care exceptia lui Adrian Nastase ar fi admisa de Curtea Constitutionala, dosarul acestuia dar si al altor fosti ministri cercetati penal sau trimisi in judecata vor fi returnate parchetelor. In aceasta situatie s-ar afla, in afara lui Adrian Nastase, Ioan Avram Muresan, Codrut Seres, Serban Mihailescu, Aurel Novac, Paul Teodoru si chiar Traian Basescu.
Ioan Avram Muresan, fostul ministru al Agriculturii si Alimentatiei, este judecat de magistrati. Acesta a fost acuzat de abuz in serviciu si deturnare de fonduri.
Fostul ministru al Economiei si Comertului, Codrut Seres, a fost pus sub invinuire de catre Parchetul General in "dosarul spionilor". Acesta si-a dat demisia inainte de a se declansa procedurile constitutionale de avizare a urmaririi penale.
Serban Mihailescu, fostul ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului in perioada 2000-2003, este judecat in prezent de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru luare de mita si nerespectarea regimului armelor si munitiilor.
Adrian Nastase a fost trimis in judecata, de curand, de catre Directia Nationala Anticoruptie. Procurorii il acuza pe fostul premier ca in perioada 2001-2004, folosindu-se de autoritatea si influenta din functiile politice si administrative ocupate in stat, a comis mai multe infractiuni de coruptie, antrenand si alte persoane.
Traian Basescu a fost deferit instantei in dosarul "Flota", pentru fapte comise pe vremea in care era ministru al Transporturilor, insa judecatorii au restituit dosarul inapoi la parchet. Prin rechizitoriul PNA nr. 20 din 09.08.2004, 79 de inculpati din "Dosarul Flota", printre care si Traian Basescu, au fost trimisi in judecata pentru un prejudiciu de peste 300 de milioane de dolari. Ex-ministrul Transporturilor, Traian Basescu, a fost inculpat pentru abuz in serviciu, fals, inselaciune si altele. La alegerile din 2004, Basescu a fost ales presedinte al Romaniei, astfel incat, in cadrul procesului penal de la Inalta Curte, instanta a ridicat din oficiu exceptia imunitatii prezidentiale. Inalta Curte a considerat insa ca textele constitutionale privind imunitatea sunt ambigue si nu s-a pronuntat in final pe exceptia ridicata din oficiu. Prin sentinta nr. 293 din 27.04.2005 a Inaltei Curti, "Dosarul Flota" a fost restituit la DNA, dar pentru "neregularitatea actului de sesizare".
In aceeasi cauza, alaturi de Traian Basescu au fost trimisi in judecata alti doi fosi ministri: Aurel Novac si Paul Teodoru. (Bogdan GALCA)

---

Despre autor: