In topul agendei politice a Romaniei nu este vreo problema sociala sau politica, ci o persoana, Traian Basescu. Dupa el vin nivelul de trai, somajul, pensiile etc. Vrem, nu vrem, am ajuns cu totii in situatia de a ne forma pareri foarte clare, chiar de neclintit despre seful statului.
Nici macar in 1990-1991, persoana presedintelui nu a starnit atatea patimi. Iliescu era doar un simbol pentru ceea ce romanii iubeau sau urau mai mult: in primul caz, temperarea unor schimbari care amenintau sa copleseasca puterea de intelegere a omului simplu sau simbolul Romaniei comuniste care incerca sa-si perpetueze existenta sub o aparenta democratica. La fel de bine putea sa indeplineasca aceste functii orice alt comunist din linia a doua care a intrat in conflict la un moment sau altul cu Nicolae Ceausescu. Nu cred ca situatia ar fi fost fundamental alta daca presedinte al CFSN ar fi devenit, in decembrie 1989, Dan Martian sau Alexandru Birladeanu. Personalitatea in sine a lui Iliescu a contat prea putin.
In cazul lui Basescu lucrurile stau altfel. In primul rand, nu prea stim ce simbolizeaza Basescu. Lupta impotriva comunismului? Raportul "Tismaneanu" este o dovada in acest sens, dar sa nu uitam ca Basescu mai tine aproape fosti ofiteri ai Securitatii. Aparatorul omului de rand impotriva magnatilor care vor sa paraziteze in continuare statul? Si aici lucrurile sunt mai complicate.
Cert este ca presedintele a devenit atat de popular din cauza personalitatii sale si incrancenarii cu care a urmarit realizarea propriilor sale scopuri. Probabil ca Basescu ar fi putut castiga alegerile la care a participat si daca ar fi preluat in intregime platforma politica a adversarilor. De fiecare data, el a trasat limita de demarcatie dintre "buni" si "rai" si asta a fost atuul sau in competitiile electorale. Indiferent care este viitorul sau politic, va ramane in mod cert in istoria Romaniei ca o mare personalitate.
Chiar si in cazul unui esec, caderea ar fi pe masura ascensiunii. Prestatia sa la Cotroceni este ingrijoratoare pentru democratia romaneasca din doua perspective. In primul rand, de ce atatia oameni au ajuns sa-l considere pe presedinte singurul in stare sa ne scape de adunatura care paraziteaza statul roman? Admitand ca ar avea dreptate, este prea putin un singur cavaler fara teama si fara prihana care sa lupte cu atatia balauri. Nimeni din tabara prezidentiala nu poate prelua deocamdata acest rol. Al doilea pericol scos la iveala de presedintia lui Basescu este faptul ca institutii ale statului si-au facut ca principal scop sa lupte impotriva turbulentului de la Cotroceni. Intr-o singura zi, au avut loc trei evenimente care arata perseverenta cu care casta de la Parlament urmareste distrugerea celui pe care il acuza de tendinte autocratice.
In primul rand, prezentarea raportului Comisiei Voiculescu. Raport suparator prin faptul ca ne ia pe toti de imbecili. Adica tot ce face Basescu este neconstitutional? Voiculescu a preluat de-a valma aproape toate acuzele din documentul PSD si a mai pus si de la el. Sunt atat de multe incat forta raportului este diluata pana la insignifianta, mai ales onorata comisie a avut tot timpul o prestatie de tribunal inchizitorial alcatuit din episcopi decrepiti al caror regret este ca nu au suficienti copaci pentru a-i parli pe toti ereticii.
Al doilea eveniment este adoptarea Legii revizuite a referendumului, care ar putea fi numita foarte potrivit Legea anti-Basescu. Coteria care a pus la cale ocolirea obiectiilor Curtii Constitutionale nici macar nu a ascuns faptul ca legea are o tinta precisa.
"Nea Traiane, nici nu stii cat de mic incepi sa fii!", a spus in Parlament Pantelimon Manta, vizibil incantat de duhul cu care a fost inzestrat de divinitate. Poate va intrebati "Cine naiba mai e si Manta asta?". A fost in PD, dar Basescu s-a opus prezentei sale pe listele de la alegerile din 2004. In consecinta, nemultumitul a ajuns in locul in care dau tevile de canalizare din toate partidele, in PC. Acum e unul din vitejii hoardei care vegheaza la apararea Constitutiei. A Constitutiei "lor" impotriva Constitutiei "lui". Un alt eveniment de miercuri a fost audierea lui Sorin Rosca Stanescu la Comisia de abuzuri, prilej cu care s-a plans si el ca este persecutat de Basescu. Impreuna cu Dinu Patriciu, "martirul" capitalismului romanesc, creatura virginala asuprita de Capcaunul de la Cotroceni.
Si toate astea intr-o singura zi. In mod cert, Basescu a tulburat ceva din establishment-ul politic de la Bucuresti, din modul de functionare al acestuia, din moment ce a produs o coalitie atat de larga. Ceva mult mai profund si mai important decat brosurica ce la noi tine loc de Constitutie. Si acum sa fim sinceri: catora dintre noi ne convine modul in care functioneaza regimul politic romanesc? Acesta trebuie schimbat in partile esentiale, lucru aparent imposibil cata vreme politicienii, indiferent de apartenenta, isi vor da mana pentru a-l mentine. Ne-am vazut in UE ca sa constatam ca presiunile internationale nu sunt suficiente pentru a determina o schimbare de care avem nevoie ca de aer.