Imbatrinirea, imigratia, globalizarea si integrarea europeana i-au indepartat de la putere pe social-democratii scandinavi.



 Premierul Vanhanen (stinga),
social-democratul Heinkuoma si
conservatorul Katainen Alegerile din Finlanda au confirmat ca modelul social al statelor nordice intra in defensiva. Pentru prima oara din 1962, Partidul Social-Democrat finlandez are sanse minime de a intra la guvernare, ajungind doar pe pozitia a treia in parlament. In acest moment, dintre toate statele nordice, doar Norvegia mai are un guvern de orientare social-democrata. Statele scandinave membre UE, care trebuie sa se supuna politicii fiscale europene si care nu detin rezervele de petrol ale Norvegiei, au abandonat clasicul model social nordic. Scandinavia se incalzeste

Marii cistigatori din Finlanda sint conservatorii din Coalitia Nationala, care au cu un parlamentar mai putin decit partidul de centru al actualului premier, Matti Vanhanen.

„Pentru noi este clar ca trebuie sa fim in guvern", a declarat Jyrki Katainen, presedintele Coalitiei Nationale, care urmareste obtinerea portofoliului Finantelor. Preferinta investitorilor straini pentru vecinii estonieni, cu o fiscalitate mai blinda, a alimentat o dezbatere privind reducerea impozitelor. Stingistii doresc sa reduca TVA, in timp ce conservatorii prefera o reducere a impozitului pe venit. Vecinii suedezi au anuntat deja ca vor sa privatizeze 53 dintre cele 55 de companii de stat, cu o valoare de 70 de miliarde de euro.

Sistem imbatrinit

Se estimeaza ca in urmatorii zece ani Finlanda va avea cea mai batrina populatie din UE, iar tendinta include si celelalte state scandinave, unde un numar tot mai mic de angajati vor trebui sa plateasca impozite mai ridicate pentru un numar crescind de pensionari. Solutia preferata de tineri a fost alegerea dreptei. „Imbatrinirea populatiei este cea mai mare problema a economiei", declara, pentru „Financial Times", guvernatorul bancii Finlandei. Analistii au pus prezenta indelungata a social-democratilor la guvernare pe seama dependentei populatiei de subsidiile statului. Spre exemplu, in Suedia, procentul angajatilor in firme de stat este de doua ori mai mare decit in Germania. Statul nordic al bunastarii nu reuseste sa creeze noi locuri de munca, iar sub impactul imigratiei somajul a crescut ingrijorator.

In Suedia, numarul regiunilor cu somaj ridicat a crescut de la 3, in 1990, la 157, in 2006. Legislatia draconica privind concedierile obliga firmele sa plateasca fostului angajat 80% din salariu timp de trei ani, fapt pentru care firmele se feresc sa angajeze noi muncitori. Sindicatele extrem de influente profita de inexistenta unui salariu minim, negociaza salarii ridicate si se opun angajarilor temporare sau cu jumatate de norma.