Zack Snyder a dat lovitura cu o productie inspirata din benzile desenate, cu bataie la istoria Imperiului Persan.

Gerard Butter este un Leonidas tragic si eroic in stil hollywoodian. Dupa ce a obtinut incasari de peste 70 de milioane de dolari in primul weekend, filmul „300", regizat de Zack Snyder, a agitat apele si asa tulburi in relatia Americii cu Iran, plasind Hollywoodul in topul celor mai detestate simboluri occidentale din Orient. Inspirat din romanul grafic al lui Frank Miller (si nu din manualele de istorie antica), filmul relateaza batalia de la Termopile.

In anul 480 i. Hr., regele Persiei, Xerxes, trimite o armata de un milion de oameni sa cucereasca Grecia. Leonidas, regele Spartei, isi arunca in lupta cei 300 de soldati, cu bicepsii goi si bine unsi cu ulei, ca in orice legenda care se respecta. Reteta succesului este tipic hollywoodiana: se ia una bucata legenda, se condimenteaza cu scene violente si cu oameni frumosi, se impart personajele in doua extreme si se tavaleste toata productia prin efecte speciale computerizate. La final se agita bine spiritele prin Orientul Mijlociu. Totul cu un buget de-a dreptul ridicol pentru un film epic, de numai 68 de milioane de dolari.

Filmul „300" a fost turnat in 60 de zile, in mare parte la Montreal, iar postproductia a durat aproape un an. Premiera mondiala a avut loc pe 9 decembrie in Statele Unite. Din 23 martie va intra pe marile ecrane din Romania.

Sex-appeal si singe

Evident ca „baietii buni" sint putini, frumosi, curajosi, au neveste superbe care-i asteapta sa se intoarca din lupta si multe cauze, care de care mai nobile. Si, ca in orice banda desenata, „raii" sint prezentati caricatural, sint multi, salbatici si prosti (sau, cind au un dram de inteligenta, devin sadici) si arata de parca ai gresit filmul si ai nimerit la „Frankenstein".

Nu e decit o conventie unanim recunoscuta si acceptata. Este normal sa smulga o lacrima si sa trezeasca simpatia si empatia publicului prin contrastul dintre cele doua tabere care lupta pe viata si pe moarte. Supereroii de banda desenata nu sint obligati sa semene cu portretele facute de istorici si actiunea filmului nu trebuie sa fie nici corecta politic, nici veridica. Publicul vrea actiune, vrea varsare de singe, vrea scene erotice cu masculi sexy, care lupta pentru bine, si cit mai multi monstri, cit mai odiosi si mai rai, scene patetice in care cel mai tinar, mai frumos si mai viteaz dintre buni moare (dar nu in lupta dreapta, ci atacat miseleste pe la spate). Dorinta publicului, pe deplin satisfacuta, se reflecta in incasarile care au depasit, dupa doua zile, bugetul filmului.

Mania persecutiei

Se pare ca iranienii nu sint mari fani de banda desenata si au reactionat destul de agresiv la acest film, sustinind, printre altele, ca este o forma de razboi psihologic, ducind paranoia pina la a afirma ca menirea filmului este sa le distruga patrimoniul cultural. Teoria conspiratiei continua, reprezentantii guvernului iranian sustinind ca Hollywoodul face filme cu scopul de a distruge cultura iraniana (si se mai si umplu de bani cu aceasta ocazie). Reprezentantul Iranului la UNESCO a trimis o scrisoare companiei Warner Bros., in care acuza filmul de faptul ca insulta poporul si civilizatia iraniana.

Iranul, platit sa se supere

„Este un film ridicol", spune criticul Margareta Nistor. „Cred ca e o chestie aranjata, sa se supere Iranul. Mai degraba ar fi trebuit sa stirneasca un scandal din partea grecilor, daca tot trebuie sa se revolte cineva", e de parere criticul. Cit despre film, „e o dezordine totala, din care nu se intelege nimic. Din pacate, este foarte pe gustul tinerilor carora le plac productiile ce se plaseaza undeva intre banda desenata si joc video", a declarat Nistor.

Alex. Leo Serban, in schimb, s-a declarat foarte incintat de productie. „Filmul m-a tinut, mi se pare foarte tare. Ma bucur ca ii enerveaza pe iranieni, pentru ca este bine ca filmul sa creeze controverse. Cu atit mai bine daca unii nu sint multumiti, pentru ca publicitatea negativa aduce mai multe incasari decit cea pozitiva", a spus criticul. „Nu stiu sa fi fost alte filme care sa creeze scandal politic de acest nivel. Au mai fost filme care au stirnit reactii din partea catolicilor, ca «Ultima ispita a lui Hristos», facut de Scorsese, sau filme cu miza politica precum „Fahrenheit 9/11" (care a stirnit reactii doar in America), dar la scara asta nu cred ca exista precedent", a completat criticul.

Valerian Sava se plaseaza pe o pozitie de neutralitate, afirmind ca nu este interesat de aspectele politice din spatele artei. „Iau filmul ca pe un experiment formal, cu un anumit nivel de performanta a expresivitatii. Este caricatural, tezist si propagandistic, dar propaganda nu este, in sine, ceva de condamnat", explica Sava. Criticul da exemplul filmului lui Michael Moore, „Fahrenheit 9/11", care este un film politic explicit, ceea ce nu l-a impiedicat sa ia premiu la Cannes. Un alt film, acuzat de rasism, a fost „Nasterea unei natiuni" din 1915. „Ne trebuie un plus de elasticitate. Artistii nu trebuie tinuti in chingile corectitudinii politice", sustine criticul.

Sapte motive * „Time" scrie despre „300" ca este unul dintre cele mai bune filme proaste din ultimii ani. Si argumenteaza aceasta afirmatie in sapte feluri.

1. Marketingul. Filmul avea o armata de fani pe Internet inca de cind se afla in productie.

2. Istoria si felul in care a fost interpretata in film.

3. Romanul grafic inspirat din filmul „The 300 Spartans", care este un succes in sine.

4. Metaforele politice si religioase (sursele tuturor controverselor).

5. Imaginile (intunecate, saturate de culoare).

6. Femeile (orice film epic are nevoie de nuduri feminine).

7. Barbatii (filmul este considerat un spectacol de testosteron).

Alte posibile blockbustere La o scurta incursiune prin istoria Imperiului Persan putem identifica multe alte teme incomode care ar putea umple multe buzunare. Iata-le:

* Alexandru Macedon il infringe in 331 i. Hr. pe Darius al III-lea, supunind astfel Imperiul Persan.

* La inceputurile crestinismului, persanii persecuta crestinii din rasarit, dar accepta miscarea eretica a nestorienilor, care nega natura divina a lui Hristos.

* Campania de islamizare incepe in secolul al VII-lea, cind dinastia sasanizilor este infrinta de califul Umar, eveniment receptat de unii ca trecere la „adevarata credinta", iar de altii, ca o subjugare nationala.

* In 1722, Petru cel Mare invadeaza Imperiul Persan in dorinta de a domina Asia Centrala. (Victor Borza)