Pe lista celor mai amenintate zece fluvii din lume se afla unul singur european, si anume Dunarea, potrivit unui raport WWF.

Peste 85% din Dunare ar putea sa nu indeplineasca obiectivele Directivei Cadru Ape a UE, care prevede „atingerea calitatii ecologice bune pentru toate apele de pe continent, pina in 2015", potrivit unui comunicat al WWF Romania. Motivul este direct legat de disparitia a 80% din zonele umede aferente fluviului, disparitie cauzata de indiguiri, canalizari, proiecte de regularizare si desecari. Romania nu e ferita de responsabilitate, avind in custodie citeva zone fierbinti ale fluviului. E vorba de sute de insule naturale pe o distanta de 500 de kilometri, de-a lungul granitei dintre Romania si Bulgaria; in plus, este in pericol si o zona intre Calarasi si Braila, de aproximativ 200 de kilometri, unul dintre ultimele locuri de depunere a icrelor pentru sturioni. Or, tocmai aceste zone sint puse in pericol de lucrarile de distrugere a pragurilor si de adincire a albiei fluviului, lucrari prevazute in cadrul Retelei Europene de Transport (Trans-European Network for Transport – TEN-T), calificate de raportul WWF drept cea mai proeminenta amenintare la adresa Dunarii. Implementarea TEN-T presupune modificari aduse fluviului pe o distanta de cel putin 1.000 de kilometri, adica peste o treime din lungimea sa. Un alt risc pe care il implica aceste operatii este cel al coboririi nivelului pinzei freatice, periclitind accesul la apa potabila pentru 20 de milioane de oameni din bazinul fluviului, cel mai multinational din lume. Colegele de periclitare ale Dunarii sint La Plata si Rio Grande/Rio Bravo (America), Nilul-Lacul Victoria (Africa), Murray-Darling (Australia), Yangtze, Mekong, Salween, Gange si Indus (Asia).