Declaratia de la Berlin, care va marca implinirea a 50 de ani de cånd s-au pus bazele Uniunii Europene, se apropie de forma finala, dupa negocieri indelungi intre lideri si ambasadori ai 'Celor 27>>. Liderii statelor UE se vor intålni såmbata si duminica in capitala Germaniei, unde va fi dat publicitatii documentul care va da masura vointei lor de a merge mai departe in proiectul european.

Partea a patra a Declaratiei de la Berlin va cuprinde precizarea ca, pana la alegerile europene din 2009, Uniunea Europeana trebuie sa isi rezolve toate “problemele institutionale”, potrivit EUObserver. Paragraful nu va contine sintagma “Constitutie Europeana”, proiect pus “la rece” in 2005, dupa esecul in referendumurile din Olanda si Franta.

Ratiunile unei schimbari
Actuala presedintie germana a Uniunii Europene si-a asumat relansarea proiectului constitutional drept cea mai importanta miza a mandatului sau. Uniunea Europeana.  Extinderile succesive din ultimii trei ani, de la 15 la 27 de state, au facut necesara o reformare a procesului de decizie in interior ul Uniunii Europene. “Oboseala extinderii”, sindrom aparut in statele occidentale, impune stabilirea printr-un nou tratat a conditiilor in care UE va putea “inghiti” alte state. 

In plus, schimbarea realitatilor geo-politice la nivel mondial a facut ca europenii sa simta nevoia sa vorbeasca pe o singura voce in politica externa, pentru a-si mentine relevanta politica. Toate aceste provocari ar trebui rezolvate prin introducerea unui nou tratat, iar cancelarul german Angela Merkel incearca sa obtina o promisiune ca textul Tratatului Constitutional va fi scos de la naftalina. In prezent, procesul de decizie din interiorul Uniunii Europene este stabilit conform Tratatului de la Nisa, din 2001, care se bazeaza pe principiul majoritatii calificate.