Bulgarii, alaturi de spanioli si greci, si-au inmultit padurile in ultimul timp. Romania stagneaza linistita, raportind o crestere intre 0 si 1% anual.

Fondul forestier din provincia indonezianaPalalawan se imputineaza in fiecare an. 13 milioane de hectare de padure, cam cit suprafata Greciei, sint distruse in fiecare an. Intre 1990 si 2005, Terra a pierdut 3% din terenurile impadurite. Asta reiese din raportul bienal intocmit de Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO). Principalele amenintari ramin expansiunea terenurilor pe care se face agricultura si exploatarea comerciala. „Despadurirea continua la o rata inacceptabila de aproximativ 32 de milioane de acri pe an", a declarat Wulf Killmann, un expert in silvicultura din cadrul FAO. Exista insa si citeva tendinte pozitive semnalate de studiul in cauza, de pilda incetinirea ritmului de distrugere a padurilor. In plus, creste suprafata impadurita protejata, pina la 11% din total. Cadrul juridic prospera si el, cu peste 100 de tari detinind programe forestiere la nivel national. FAO pune insa si degetul pe rana, anume pe problema speciilor invadatoare, a caror aparitie este favorizata de comertul international si constituie o amenintare majora la adresa biodiversitatii. Africa, in despadurire libera

Continentul negru nu duce lipsa de probleme: intre 1990 si 2005, a pierdut 9% din suprafata impadurita. Grosul acesteia e responsabilitatea guvernelor, iar ele nu au resursele financiare necesare pentru un management durabil. Incendiile si despaduririle sint inca principalii raufacatori in ceea ce priveste vegetatia africana. Asia si regiunea Pacificului se lauda cu investitia chineza masiva in plantatul de copaci, dar, pe de alta parte, ritmul de distrugere a padurii s-a accelerat in sud-estul continentului. America Latina si zona Caraibelor secundeaza insa Africa: ele sint regiunile care ramin despadurite cel mai repede, in pofida eforturilor de conservare a padurii primare si a maririi suprafetei protejate cu 2% pe an. Cit despre America de Nord, zona impadurita neta ramine stabila in SUA si Canada, dar scade in Mexic. Ritmul de imputinare e insa in plina incetinire, neputindu-se compara cu cel din America Latina.

Europa, pe roze Vechiul continent (din care raportul exclude Rusia) este singura regiune majora care, intre 1990 si 2005, a avut parte de o crestere neta a suprafetei impadurite, raportind 193 de milioane de hectare. Aproape jumatate din aceasta crestere se datoreaza eforturilor de reimpadurire. Restul se explica prin faptul ca padurile singure au „inaintat" in fostele terenuri agricole. Intre 2000 si 2005, suprafetele impadurite menite exclusiv protejarii s-au dublat pe vechiul continent. Raportul FAO afirma ca, desi e tentant sa tragi concluzia ca managementul padurilor europene e durabil, exista carente. De exemplu, din ce in ce mai putine persoane se angajeaza in acest sector, iar contributia lui la economie e in declin. Studiul mentioneaza si ca statele cu economii in tranzitie se chinuiesc sa imbunatateasca gradul de consiliere oferit proprietarilor de paduri proaspat privatizate. 73% din totalul suprafetei impadurite europene sint destinate productiei.

Minele braziliene isi fac loc
in padurile virgine de pe Amazon. Dealurile de linga Bogota (Columbia) iau foc de la caldura. Sintem sub bulgari

In Romania, cresterea suprafetei impadurite stationeaza undeva intre 0 si 1% pe an. Astfel, ne plasam sub Bulgaria, Franta, Portugalia, Grecia si Spania, care au raportat cresteri mult mai consistente. In 2005, suprafata declarata a padurilor romanesti este de 6,366 milioane de hectare, ceea ce reprezinta 26,7% din suprafata tarii. In 1991, suprafata impadurita a Romaniei era de 26%, sub media europeana de 29% si cu mult sub vecinele noastre, Bulgaria - 33%, fosta Iugoslavie - 34% sau Austria - 45%. La ora actuala, zonele cu cel mai scazut grad de impadurire sint in cimpiile Baraganului, Olteniei, Transilvaniei, Moldovei si cea de Vest.

Padurile din Romania contin 58 de specii de copaci si 118 specii de arbusti. La inceputurile istorice, padurile acopereau 80% din suprafata tarii, dar nevoia de agricultura sau alte interese economice au redus in mod constant suprafata forestiera, aducind raportul sub media europeana.