La sutele de dosare prafuite de pe masa procurorilor DNA s-a adaugat, de saptamana trecuta, inca unul. Este vorba de raportul Autoritatii de Control al Guvernului privind castigarea, de catre a€śprietenii presedintelui Basescua€ť, a licitatiei pentru tronsonul de autostrada Moara Vlasiei - Ploiesti, care face parte din autostrada Bucuresti - Brasov. Concluzia documentului este ca licitatia organizata in toamna anului trecut de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADR) ar fi fost ilegala intrucat caietul de sarcini ar fi fost modificat dupa inceperea procedurii de achizitie. Schimbarea regulilor jocului ar fi favorizat adjudecarea lucrarii de catre un consortiu format din Euroconstruct Trading 98, Pa&Co si Spedition UMB, firme autohtone ale a€śamicilora€ť Cotroceniului. Concret, desi procedurile licitatiei erau in desfasurare si anuntul initial prevedea ca este necesara experienta in domeniul constructiei de autostrazi in Romania, ulterior a fost adaugata caietului de sarcini expresia a€śsau sa fi turnat 700.000 de tone de mixtura asfalticaa€ť. Simpla modificare dintr-un condei a adus firmele romanesti, care altfel nu ar fi avut sanse pentru ca nu au construit autostrazi, in postura de invingatoare.
Culmea coincidentei este insa ca, cu doar 48 de ore inainte, in discursul de investire a ministrului Radu Berceanu, presedintele Traian Basescu facuse o adevarata pledoarie in favoarea constructorilor romani, care erau invitati a€śsa se asocieze in asa fel incat, prin cifra de afaceri pe care au realizat-o anul trecut, anul acesta sa intre in competitia pe care, pana acum, s-au obisnuit s-o castige firme strainea€ť. Argumentul castigarii licitatiei de catre patronii de la Golden Blitz, in asociere cu alti buni amici, a fost folosit ca arma in a€śrazbelula€ť dintre cele doua Palate, ajuns in a€śfaza asfaltuluia€ť. Si nu a mai fost nevoie de nimic in plus pana ca Autoritatea de Control a Guvernului, din subordinea liberalului Cristian David, sa se sesizeze si sa demareze controlul la Compania de Autostrazi. Desi neaga, dovada ca acest control se inscrie in contrele dintre presedinte si premier sta faptul ca a fost declansat la mai bine de jumatate de an dupa ce a avut loc licitatia incriminata.
Potrivit reprezentantilor Ministerului Transporturilor, in termenul legal de depunere a contestatiilor nu s-a inregistrat nicio plangere. In plus, chiar Autoritatea Nationala din domeniul achizitiilor publice nu a constatat, la vremea respectiva, vreo neregula. Reiese asadar o neconcordanta intre doua autoritati ale statului, care dovedesc opinii diferite in privinta conditiilor desfasurarii unei licitatii publice. Pe de alta parte, chiar daca licitatia ar fi fost atribuita uneia dintre firmele straine concurente, sosite pe meleagurile noastre doar cu laptopuri si eventual doi directori, dar cu experienta a€śbetona€ť in constructia de autostrazi, probabil tot aceleasi firme autohtone, care sunt printre cele mai mari, ar fi fost cele care ar fi executat in final lucrarile. Si asta ca subantreprenori, dar pe mult mai putini bani. Dar asa, partea buna este ca firmele romanesti, cu lipici la contractele pe bani publici, vor putea la randul lor sa angajeze in subantrepriza alte firme autohtone mai mici care nu au avut norocul sa prinda atatea contracte, si in final sa capete experienta pentru a participa, de ce nu, la licitatii si in UE.
Chiar si asa, lamurirea straniilor coincidente care au stat la baza castigarii unor contracte de sute de milioane de euro de catre firmele a€śprietenilor presedinteluia€ť este mai mult decat necesara. Raportul Autoritatii de Control a Guvernului urmeaza sa fie luat in discutie si in cadrul unei sedinte a Executivului. Depinde insa de dorinta si rapiditatea cu care procurorii isi vor da verdictul, astfel incat praful si mucegaiul sa nu acopere proaspatul dosar.