O jumatate de milion de participanti au aniversat 75 de ani de la inaugurarea podului „Coathanger" din Sydney.

De la cele antice, construite de mongoli si romani, pina la impunatoarele constructii ale arhitecturii americane sau europene de azi, podurile au reprezentat simboluri ale inteligentei ingineresti, embleme nationale, dar au avut si puternice semnificatii politice sau culturale. Un exemplu graitor il constituie recenta aniversare a simbolului national al Australiei, podul „Coathanger" din Sydney, ocazie cu care a fost dezvelit un monument dedicat celor 16 muncitori care si-au pierdut viata in urma cu 75 de ani, in timpul lucrarilor de ridicare a impozantei constructii. Centrul orasului nu a mai fost atit de aglomerat de la escalele efectuate de navele transatlantice Queen Mary si Queen Elisabeth 2 si a vizitei vicepresedintelui american Dick Cheney. Alaturi de „arcul" din portul australian, „Cotidianul" va prezinta citeva dintre podurile importante ale lumii.

Revelion cu efect de pod

„Ca sa te descurci in Australia, trebuie sa te inarmezi cu doua observatii. Sa spui «Aveti cel mai frumos pod din lume» si «Am auzit ca ati invins din nou Anglia la cricket»", nota James Michener in cartea „Intoarcerea in Paradis" (1951). Cel mai lat pod din lume dintre cele cu puntea suspendata de un arc de otel, asa-zisul „Coathanger", traverseaza Portul Sydney si face legatura dintre centrul comercial al orasului si Tarmul de Nord. Se ridica la 134 de metri deasupra portului si pina in 1967 a fost cea mai inalta constructie din oras. Din 1998 pina in prezent, de Revelion, autoritatile locale organizeaza focuri de artificii cu diverse teme, pe care le lanseaza de pe pod, actiune care a luat numele de „efectul de pod". Subiectul ultimului Revelion, „O noapte de diamant in Orasul Smaraldului", a fost creat pentru a sarbatori cei 75 de ani de functionalitate a podului.

Atentie la pietoni

O valoare simbolica la fel de mare o are podul de la Istanbul care se arcuieste peste Bosfor de-a lungul a 1.500 de metri ce leaga Turcia europeana de Asia. In 1973, cind a fost inaugurat, era cel mai lung pod din Europa si al patrulea pod suspendat din lume. Imediat dupa deschiderea podului, comicul american Danny Kaye s-a deghizat in clovn si a luat-o la pas peste Bosfor. L-a urmat o hoarda de oameni atit de numeroasa, incit podul a inceput sa tremure, iar multimea a fost retrasa pentru evitarea accidentelor nefericite. O busculada cu efecte mult mai tragice s-a iscat si la inaugurarea podului Brooklyn in 1883. Astfel, in ziua deschiderii, 12 persoane au murit calcate in picioare de oameni panicati ca podul se va prabusi, in urma unei alarme false. Acest simbol american sta insa pe stilpi construiti exclusiv din granit si este asigurat de cablurile ce pot sustine pina la 12.000 de tone, inventate de John Roebling, de altfel si proiectantul gigantului.

Sfirsit de Art Deco

O alta realizare grandioasa a civilizatiei industriale americane este Golden Gate din San Francisco, California. Cu o lungime de 2.737 de metri, a fost prima constructie uriasa suspendata la peste 150 de metri deasupra nivelului apei, fiind in acelasi timp un exemplu al ultimei faze a stilului arhitectural „Art Deco" din Statele Unite. Rata sinuciderilor de pe Golden Gate a contribuit la cresterea popularitatii acestuia. In timpul realizarii documentarului „Podul", regizorul Eric Steel a surprins pe caseta aproximativ 20 de astfel de sinucideri. Alt tip de evenimente au avut loc la Tower Bridge din Londra, cel mai faimos pod basculant din lume, deschis in 1894. Un vas al presedintelui Bill Clinton a fost blocat accidental din cauza ridicarii inopinate a podului.

Cutremurul Lisabonei

Danezii si suedezii sint uniti de podul Øresund, ce leaga Malmö si Copenhaga. Are doua niveluri, unul cu sosea, celalalt cu cale ferata, si a fost inaugurat in 2000 de regina Margareta a II-a a Danemarcei si de regele Carl al XVI-lea Gustav al Suediei. Este cel mai lung pod din lume sustinut pe cabluri, desfasurindu-se pe 7.800 de metri din Suedia pina la insula artificiala Peberholm, dupa care traseul este continuat de un tunel spre Danemarca. Un alt record european este podul Vasco da Gama, cel mai lung pod de pe vechiul continent (17.000 de metri), aflat la nord de Lisabona. Structura sa de rezistenta a fost calculata in asa fel incit sa reziste la un seism de patru ori mai distructiv decit teribilul cutremur din Lisabona (8,7 grade pe scara Richter) inregistrat acum mai bine de doua secole. Un alt pod european important este cel din Normandia, care uneste porturile franceze Le Havre si Honfleur. Podul este asigurat de 184 de cabluri si contine 19.000 de tone de otel, fiind foarte flexibil la vinturile puternice.

Suspendate in Anzi Dupa ce secole de-a rindul podurile erau construite din lemn si piatra, romanii impun tehnica arcului semicircular care permite deschideri largi, de pina la 27 de metri, cum este cazul podului din argint de la Alcantara (Spania). Totusi, materialele cele mai uzitate erau blocurile de travertin si beton. Peste Anzii abrupti, civilizatia incasilor a preferat podurile suspendate de fringhii. Tehnica constructiilor de poduri a luat avint abia in secolul al XVIII-lea, primul tratat in domeniu fiind scris in 1716 de inginerul francez Hubert Gautier. Astazi, cele mai importante genuri de poduri sint cele dalate, pe grinzi, in arc, pe cadre sau pe bolti.

Punti cu caracter local Alaturi de Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse, cel mai cunoscut pod de pe Dunare este cel de la Cernavoda, opera inginerului Anghel Saligny, care asigura legatura feroviara dintre Bucuresti si Constanta. Inaugurat in septembrie 1895, in prezenta regelui Carol I, constructia a fost testata cu un convoi de incercare de 15 locomotive grele, care au trecut peste pod cu o viteza de 60 km/h, urmat de un al doilea tren rezervat oaspetilor, care a trecut cu o viteza de 80 km/h. Un alt pod cu nume sonor este cel „al Minciunilor" de la Sibiu, cunoscut mai degraba datorita legendei din jurul sau, decit datorita functionalitatii. Construit in 1859, peste strada care uneste orasul de jos cu orasul de sus, numele provine din legenda care spune ca podul se va prabusi daca cineva va sta pe el si va spune o minciuna. In fine, un alt pod important pentru arhitectura autohtona este cel de peste Bega, din Timisoara, devenit cunoscut prin controversele legate de proiectantul lui, presupus a fi Gustave Eiffel.

Vezi mai multe imagini cu poduri celebre in Galeria foto

Brooklyn, New York Golden Gate, San Francisco Tower Bridge, Londra Bosfor, Istanbul