Traim intr-o tara in care dezmintirile nu prea conteaza. Pe de o parte pentru ca, adesea, ele sint replica timida si palida la cite un articol defaimator, iar pe de alta parte, pentru ca, in tabloidizarea continua a vietii publice de la noi, pe cititor putin il intereseaza un adevar nespectaculos. Minciuna are picioare scurte, iar daca pozeaza doar cu bustul gol, opulent, cine se mai uita la picioare? „Calomniaza, calomniaza, pina la urma tot ramine ceva."

In cele ce urmeaza vreau sa va prezint mecanismul defaimarii, asa cum functioneaza el in presa de o anumita factura. Sa spunem ca avem un personaj numit Pictor Poncea, de la ziarul „Piua". Si vrem sa-l tavalim prin noroi, chiar daca nu avem motive. Ca vrem sa-i patam imaginea. Iata un exemplu care nici macar nu este prea ingrosat. Cu ajutorul unor ziariste de la un tabloid in cautare de subiecte tari, plasam un articol cu urmatorul titlu Kurt Treptow si Pictor Poncea, sint doi pedofili in stare de libertate. Virgula dintre subiect si predicat este contributia redactorului-sef, un tip fara scoala, dar cu simtul „bombelor de presa". In articolul care ma citeaza vor fi reluate acuzatiile la adresa lui Treptow si voi afirma ca sint indicii clare ca si Pictor Poncea este pedofil ordinar, care a facut multi copilasi nevinovati sa sufere. Eu, ca vinator de pedofili, ca autoritate in domeniu, voi fi crezut pe cuvint. Nu mi se va cere nici o proba. Pentru ca ambele ziariste care vor semna articolul au auzit pe la cursul de jurnalism de la distanta ca e de dorit sa ceri si parerea acuzatului, ele il vor suna. Acuzatul va raspunde, evident, ca nu. I se va transcrie o parte din opinie in articol, dar titlul va ramine acelasi. Tot in articol se va spune ca dovezile despre pedofilia lui Poncea vor aparea pe Internet. Indata ce apare stirea, ea este citita pe la radiouri, la revista presei, unde nimeni nu are ideea sa-l sune si pe acuzat. Pictoras va fi sunat insa niste agentii de presa pentru a-si spune parerea despre „dezvaluire". Sigur ca va nega. Titlul posibil al unui alt articol, tot de prin mahalaua presei, va fi Pictor Poncea neaga ca ar fi pedofil. Iar cititorul retine: „Da-i incolo, ce, a fost vreunul care nu a negat? Ii prinde politia cu pantalonii in vine si cu copilasii dezbracati in jur si tot spun ca nu sint!". Intre timp, site-ul meu destinat demascarii pedofililor cunoaste un trafic sporit. Si, in cele din urma, postez afirmatia altui tip care crede ca Pictor Poncea e pedofil pentru ca a lucrat, inainte de ’89, intr-o gradinita. Si, se stie, au existat multi pedofili care au dat tircoale gradinitelor. Sigur, Pictor Poncea a mai demontat aceste afirmatii, la vremea lor, dar pe mine nu ma intereseaza sa preiau, pe site, si dreptul la replica al impricinatului. Vreau sa vind murdarie, nu detergent! In acelasi timp, in sprijinul faptului ca Pictor Poncea este pedofil, voi anunta noi dezvaluiri. Peste citeva zile voi spune ca dovada cea mai buna a vinovatiei personajului meu este si aceea ca are prieteni care au copii mici. Si anunt alte si alte dovezi.

Intre timp, diversele site-uri care colectioneaza, si ele, senzationalul, preiau articolul cu titlul Kurt Treptow si Pictor Poncea sint doi pedofili in stare de libertate. Poncea trebuie sa dea explicatii, sa se dezvinovateasca, sa se arate scirbit etc. Este sunat de diversi cunoscuti, de prieteni vechi care-l intreaba „ce-i cu porcaria care se spune despre tine?". Eu, initiatorul campaniei, pot fi multumit:

i-am ocupat o saptamina din viata. Si poate l-am si enervat! Satul de hartuiala binevoitorilor („auzi, Pictoras, ai citit porcaria aia?!") va ajunge pina la urma la replica: „Hai sa nu mai discutam subiectul asta, bine?!".

O replica dubioasa in ochii multora. Nu vrea sa discute, e clar, ascunde ceva. Dar mai sint si cei care nu-l suna. Cei pentru care e destul ce-au citit. E clar, isi vor feri copiii de Pictoras! Noile mele dovezi nu mai apar pe site. Pentru ca, oricit de mult as vrea sa-l umplu de murdarie pe Pictoras, nu prea am cu ce. Sare un coleg de-al lui Poncea sa-l apere. Buna ocazie, i-o tragem si colegului: uite cum se manifesta solidaritatea pedofililor. Dai intr-unul, tipa doi! Huo, pedofilule! - scriu pe site. Anunt cititorii ca voi veni cu dezvaluiri despre pedofilia colegului. Ca sa reincalzesc supa, voi scrie ca mai exista oameni care cred ca Pictoras este pedofil. Daca mi-am facut treaba cum trebuie, desigur ca mai exista. Doar eu i-am informat!

Am simulat exercitiul de mai sus pentru a va demonstra cum functioneaza defaimarea intr-o societate pentru care este mai atragatoare o minciuna gogonata decit un adevar cenusiu. Iar adevarul poate face o stire doar cind umbla cu capul spart!