Sarutul lui Olmert aplicat pe obrajii lui Abbas, cu prilejul precedentei intalniri, a facut ocolul lumi, iar mass-media arabe l-au comparat cu fatalul sarut dat de Iuda lui Iisus, in urma cu 2000 de ani. Cei doi conducatori si-au strans totusi indelung mainile si, dupa vreo ora de discutii in colectiv, s-au retras si au continuat convorbirea intre patru ochi. Nimeni nu s-a asteptat sa se produca vreun miracol in cursul acestei intalniri, ambele parti sunt bine impotmolite in conceptii care au falimentat de mult si nu au cum sa demareze procesul de pace prin fortele proprii. Olmert a fost foarte gentil cu Abbas, l-a servit cu prajituri si i-a spus de cateva ori ca "are incredere in el". In atmosfera creata, aparent prieteneasca, presedintele palestinian l-a rugat pe premierul israelian sa elibereze macar cateva sute din cei 11.000 de palestinieni detinuti in inchisorile israeliene, promitand accelerarea eliberarii lui Gilad Shalit, soldatul israelian rapit in urma cu cateva luni de teroristii palestinieni. Abbas a mai cerut eliberarea ministrilor si deputatilor Hamas rapiti si detinuti de israelieni ca "moneda de schimb". Atmosfera s-a schimbat brusc cand Abbbas i-a relatat lui Olmert despre formarea noului guvern palestinian Hamas-Fatah, sub conducerea lui Ismail Haniyeh. Olmert a replicat imediat, avertizandu-l ca Israelul nu va recunoaste acest guvern si nu va avea nici un contact oficial cu el. Pentru Olmert, cele trei conditii ale Cvartetului (Statele Unite, Rusia, ONU si Uniunea Europeana) puse Hamasului (recunoasterea Israelului, recunoasterea tratatelor palestiniano-israeliene incheiate in "epoca Arafat" si incetarea terorismului) continua sa fie viabile. Nu intamplator in cursul discutiei a fost amintit proiectul Arabiei Saudite pentru o pace stabila in Orientul Mijlociu. Acest proiect, elaborat de regele Abdallah al Arabiei Saudite, prevede retragerea Israelului la granitele de dinaintea "Razboiului de sase zile" din 1967 contra recunoasterii tarii evreiesti de catre toate natiunile arabe. Initiativa saudita dateaza din anul 2002, inca de pe vremea cand Abdallah, actualul rege era doar mostenitorul tronului, iar Intifadei palestiniene i se mai platea tributul de sange. Atunci, Abdallah i-a dezvaluit ziaristului american Thomas Friedman "Planul saudit" al unei paci generale, bazata pe principiile retragerii israeliene din teritoriile palestiniene contra recunoasterii Israelului de catre toate statele arabe, cu normalizarea deplina a relatiilor statale, economice si culturale arabo-israeliene. Un an mai tarziu, cu prilejul Conferintei Internationale a Ligii Arabe de la Beirut (22 martie 2003), cei 22 de conducatori ai lumii arabe au votat in unanimitate "Planul saudit". De atunci, din motive cunoscute si necunoscute, "Planul saudit" a fost tinut in congelator. Acum a fost readus la viata. Falimentul politicii americane in Irak il sileste in ultima vreme pe presedintele George W. Bush sa umble dupa sprijinul statelor arabe moderate. Care s-au grabit sa-i reaminteasca presedintelui american de "Planul de pace saudit". S-ar putea ca lumina sa inceapa sa vina de la... Riad.