Denuntatorul lui Sever Muresan, inculpat in dosarul privind procesul Bancii Dacia Felix, este Rolf Gehrig, condamnat in Romania, in 1996, pentru corupere de minori si pedofilie, dupa ce a fost prins in apartamentul sau inchiriat in Bucuresti, cu doi adolescenti adusi din Gara de Nord. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au emis ieri mandat de arestare preventiva in vederea predariii omului de afaceri Sever Muresan, retinut joi seara, in baza unui mandat european emis de Tribunalul de Mare Instanta din Lille, pentru ca ar fi ordonat lichidarea unui bancher elvetian.
Executarea predarii se va discuta in 21 martie.

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au admis, ieri, cererea procurorilor in cazul omului de afaceri Sever Muresan, dispunand arestarea acestuia pentru 29 de zile in vederea extradarii. La iesirea din sala de judecata, avocatul Gheorghe Diaconescu, aparatorul lui Muresan, a declarat ca ceea ce se intampla este o capcana, iar toate acuzatiile sunt ‘o inscenare urata’. El a spus ca denuntatorul a fost acuzat de pedofilie, iar clientul sau nu a luat legatura cu acesta de 11 ani. Sever Muresan a fost condamnat prin hotarare judecatoreasca, pe 21 aprilie 2004, de Curtea de Apel din Dijon, Franta, la 18 luni de inchisoare, pentru evaziune fiscala. Mai exact, el a fost condamnat pentru neplata catre statul francez a sumei de 8,98 de milioane de franci francezi, echivalentul a 1,1 milioane de euro, reprezentand impozitul pe profitul realizat din afacerile derulate pe teritoriul Frantei. Sever Muresan a administrat mai multe societati avand sediul in localitatea franceza Cote d’Or, printre care societatea cu raspundere limitata ‘East Europe Trading’, si a fost membru al Consiliului de Administratie al Bancii ‘Dacia Felix’. In urma unui control fiscal al veniturilor personale inregistrate in cursul anului 1995, autoritatile franceze au descoperit ca omul de afaceri a declarat o suma mult mai mica la veniturile inregistrate. In septembrie 2004, Biroul Interpol din Franta solicita Inspectoratului General al Politiei Romane sa il localizeze de urgenta si sa il aresteze preventiv, in vederea extradarii, pe omul de afaceri Sever Muresan, aflat, se pare, pe teritoriul Romaniei. De asemenea, Interpol cere autoritatilor romane sa prezinte rezultatele investigatiilor efectuate in vederea localizarii omului de afaceri la adresa acestuia din municipiul Bucuresti. Aceasta este cea de-a doua solicitare in acest sens venita din partea Biroului Interpol din Franta, dupa ce autoritatilor romane le-a fost pus in vedere sa il retina pe Sever Muresan, printr-o adresa. O adresa similara a primit si Ministerul Justitiei, avand in vedere atributiile de autoritate centrala conferite acestei institutii prin Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala.
Arestarea provizorie a lui Sever Muresan a fost solicitata potrivit prevederilor Conventiei europene de extradare, in baza mandatului de arestare din data de 13 decembrie 2002, mandat confirmat de Curtea de Apel din Dijon. Sever Muresan a avut probleme asemanatoare si in 1999, cand a fost inchis in Elvetia, in baza unui mandat de arestare international emis de Camera de Acuzare din Geneva, sub acuzatia ca a devalizat Banca Dacia Felix (BDF) cu peste 159 milioane de dolari. In luna decembrie 1999, Judecatoria Suceava a solicitat ministrului Justitiei sa faca demersuri pentru extradarea lui Muresan. In februarie 2000, Ministerul Justitiei a declansat procedura de extradare din Elvetia a lui Sever Muresan, care era judecat la Suceava, impreuna cu Horia Hossu, pentru inselaciune in dauna Bancii Dacia Felix (BDF), cu aproximativ 300 milioane de dolari. Cererea de extradare a fost trimisa magistratilor din cantonul Geneva. In martie 2000, autoritatile judiciare din Geneva au prelungit cu inca 90 de zile starea de arest provizoriu pentru Sever Muresan. In luna mai, o instanta din Geneva a pronuntat punerea in libertate provizorie a lui Sever Muresan cu conditia achitarii unei cautiuni de un milion de franci elvetieni. In noiembrie 2000, a fost condamnat de Curtea Constitutionala din Geneva la trei ani si jumatate de inchisoare si cinci ani de interzicere a sejurului in Elvetia, intr-un caz de escrocherie in valoare de 25 de milioane de dolari, in detrimentul BDF, fiind acuzat de faptul ca ar fi deturnat, in beneficiu propriu, cu complicitatea unui bancher roman, bunurile depuse la Geneva de catre BDF. Procesul in Romania al lui Muresan si Hossu, acuzati de inselaciune, a inceput la Judecatoria Cluj-Napoca, fiind stramutat, in aprilie 1998, la Judecatoria Suceava. Administrarea probatoriului in acest proces a fost intrerupta, dupa arestarea lui Muresan, de catre elvetieni. La Suceava, dupa cateva termene, la cel din 23 iunie 2000, BDF si-a majorat pretentiile civile de la 160 milioane de dolari la 420 milioane de dolari, Banca, prin reprezentantii ei, precizand ca, din aceasta suma, 230 de milioane de dolari reprezinta credite nerambursate, 181 de milioane de dolari reprezinta dobanzi, iar noua milioane de dolari sunt dobanzi penalizatoare. In iunie 2001, Sever Muresan a fost extradat din Elvetia si tinut in arestul Inspectoratului de Politie al Judetului (IJP) Suceava, urmand sa fie dus in fata instantei la termenul procesului in care era inculpat, la Judecatoria Suceava. Judecatoria Suceava a respins ca nefondata cererea de punere in libertate a lui Sever Muresan si a prelungit cu 27 de zile mandatul de arestare a acestuia. La sfarsitul lunii iunie, Sever Muresan a fost pus in libertate printr-o decizie a Tribunalului Suceava. Instanta a admis in acest fel recursul formulat fata de hotararea Judecatoriei Suceava. Instanta a decis judecarea lui Muresan in stare de libertate, cu restrictia de a parasi localitatea de domiciliu, respectiv municipiul Bucuresti, cu exceptia deplasarilor la Suceava, pentru proces.
Alaturi de Mircea Horia Hossu, Sever Muresan a mai avut un proces pe rol la Judecatoria Constanta. Cei doi au fost acuzati de inselaciune, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals. Pe langa acestea, Sever Muresan a mai fost invinuit pentru folosirea creditelor societatii in interes personal, cu rea credinta. Procurorii spun ca aceste infractiuni au creat bancii o paguba in valoare de 160 de milioane de dolari. In mai 2003, judecatorii constanteni i-au achitat pe cei doi, la toate capetele de acuzare.