Presimt ca, mai devreme sau mai tarziu, multi dintre politicienii de azi vor invata drumul pe la Parchetul General sau pe la DNA, unii in calitate de martor, altii, de complici si denuntatori, altii chiar si de invinuiti. Numai ca dosarele mari, de
Presimt ca, mai devreme sau mai tarziu, multi dintre politicienii de azi vor invata drumul pe la Parchetul General sau pe la DNA, unii in calitate de martor, altii, de complici si denuntatori, altii chiar si de invinuiti. Numai ca dosarele mari, de rasunet, cu personaje grele care prejudiciaza cel putin imaginea si buzunarul statului roman, par a avea intotdeauna un traseu sinuos si, mai mult decat atat, daca e vorba de afaceri statale, par a nu mai fi terminate cu rechizitorii niciodata. Procurorul general al Romaniei, un procuror tanar si care pare sa fi inteles ca se poate misca ceva prin Parchetul General cu conditia sa nu incurci managementul institutiei cu ordinele politice transferate procurorilor, stie ca una dintre marile probleme ale institutiei pe care o conduce de cateva luni este aceea a unor cauze foarte vechi. Dar cea mai grava dintre probleme, in opinia mea, este aceea ca dosare groase, prinse demult in gura moliei, cu toate ca la vremea deschiderii lor au constituit veritabile „bombe“ judiciare, s-au fasait fara ca cineva sa sesizeze ce s-a intamplat, de fapt, in spatele usilor inchise ale acestui parchet.

Visul frumos al cetatenilor, sau macar al ziaristilor, a ramas dosarul „Jimbolia“. ~la dosar! Daca procurorii militari nu s-ar fi ascuns pe dupa gradele unora dintre cei care au patrulat o vreme pe la parchet ca sa dea cu subsemnatul pentru filiera contrabandista cu produse petroliere conturata in perioada in care Iugoslavia - tara de destinatie a marfii - se afla sub embargo ONU, poate ca am fi avut acum ofiteri grei din SRI condamnati. Poate chiar politicieni de marca ai acelor vremuri. Dar asa...
De multe ori, noi, ziaristii, am fost acuzati ca scriem despre un lucru, demascam fapte grave si apoi uitam sa ne mai interesam ce s-a intamplat, adica nu urmarim pana la finalizare subiectul. Dar si cu extrema vigilenta, efectele unei dezvaluiri de presa sau ale unui scandal generat de o institutie semnatara a acestuia nu tin de noi. Ci de cei care trebuiau sa faca tot ce le sta-n putinta sa afle adevarul si sa-i trimita in fata instantei pe hoti sau ce-or mai fi ei. Vreti sa stiti ce s-a intamplat cu celebrul dosar „Jimbolia“? E mort.

Mi-aduc aminte cat timp am petrecut toti cei care raspundeam jurnalistic de activitatea Parchetului General, cum stateam si numaram pasii celor chemati pe atunci la audieri. Veneau citati acolo ce nu vazuse tara pana atunci: de la ofiteri de politie, SRI-sti si pana la vestitul fost sef al SRI, Virgil Magureanu. Ba chiar era vorba, la acea vreme, de implicarea unor personalitati politice precum presedintele de azi al Senatului, Nicolae Vacaroiu, sau fosti ministri precum Aurel Novac si Doru Ioan Taracila. Mai mult, procurorii anticoruptie infirmasera scoaterea de sub urmarire a lui Ionel Bara - personaj misterios, care se recomanda Vice Maestru al Ordinului de Malta, fost ofiter al Directiei de Informatii Externe - data de procurorii militari. El a recunoscut la acea vreme ca, atunci cand isi facea aparitia in gara Jimbolia, unde asteptau trecerea prin ”embargo” a trenurilor-cisterna, platea personal pentru o astfel de “bucata” de contrabanda suma de 250.000 de marci. Banii ajungeau uneori la fostul sef al Centrului Zonal Oradea, SRI-stul Dumitru Odangiu. In afara aparitiei meteoritice a acestuia la Parchet, o data, presa nu a mai sesizat nici o miscare “tectonica” de procedura in acest dosar.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.