Pledoarie deschisa pentru programul „Un laptop pentru fiecare copil"

„Moromete porni cu baiatul in brate si mergind se ferea sa se uite la copil; vorbea singur si ca niciodata facea pasi largi si repezi. Parea nemultumit si dezorientat, atins tocmai in linistea sa neturburata. Ce era cu Niculae asta? De unde mai rasarise si el cu povestea asta a lui cu scoala? Si ce vroia la urma urmei? Cind ajunse in fata portii, el o impinse cu piciorul, intra, se apropie de prispa casei inalbita de soarele fierbinte al amiezii si striga suparat: - Ilinco, Tito! Fata cea mica, Ilinca, iesi din tinda, unde facea mincare si, cind il vazu pe tatal ei cu Niculae in brate, se sperie. Intreba ce s-a intimplat. Moromete, in loc sa-i raspunda ca baiatul e prins de friguri, intoarse capul in alta parte, nemultumit, si spuse ca baiatul a luat premiul intii."

Micul Moromete are azi orizonturi mult mai largi: are „Surprize, surprize..." in direct la televizor, cele mai noi manele la discoteca, lapte, corn si bani de la UE pe care parintii nu stiu cum sa-i ia. Mai are „economie bazata pe cunoastere", semn ca vreun ministru si-a facut lectiile cu sirg. Nu a venit inca nici un calculator la el in sat, dar a vazut la Jurnal ca undeva, in Harghita, se intimpla.

Tot la televizor a vazut ca un american vrea sa-i convinga pe guvernanti sa-i trimita lui, Niculae, un calculator mic si colorat. Dar el nu vrea sa-l primeasca pentru ca nu stie decit carti, Internet si word, iar guvernantii zic ca asta e mult prea putin. Oricum, carti nu-i trebuie, ca se gasesc la librarie la oras si, daca ar fi bune, sigur i le-ar lua taica-sau. Internetul, la ce bun, ca trebuie sa cauti ce vrei sa afli, pe cind la televizor ti se da gata. Si wordu e moft, ca oricum n-are de ce si cui sa-i scrie. Pe cind calculatorul adevarat stie cantarstraic, ca a vazut el la baiatul primarului, care are bani, ca are ferma de vaci si brutarie. Plus ca numai in Lumea a Treia se dau jucarii din alea, pe cind el, gata, e in Europa. Si daca vrea, cind se face mare, poate sa mearga sa lucreze in Spania, unde ia pe ziua de capsune cit aici pe zece de coasa. Si o sa poata sa-si ia pentium cinci cu placa video, ca sa aiba si el parte de educatie adevarata. Pina atunci, mai bine sa ia Guvernul F-16 la 70 de milioane de dolari bucata, ca are procesor tare si nu mai cade migul in gradina.

Ar putea Niculae sa gindeasca asa? Probabil ca nu, dar cu siguranta il putem obliga. Cu teama asta, dragi parlamentari, subsemnatul Davidescu va scriu prima scrisoare in numele lui Nicolae Moromete, ca sa va fac cel mai brutal proces de intentie pe care mi l-am permis vreodata: Voi sinteti in Lumea a Treia! Spuneti cu nonsalanta ca nimic este mai bun decit ceva. Nu va banuiesc de atita prostie, dar va acuz de multa rea intentie. Va aparati clientii de partid si pilele personale, capusele banului public care vind computere, manuale si orice vi se mai nazare, cu marje de profit demne de Lumea a Treia. Si vreti ca noi sa fim inapoiati ca populatia Lumii a Treia. Morometii va asteapta la votul final.