Ce au altii si ce nu avem noiIN MATERIA SIGURANTEI RUTIERE? (II)

Reteaua de strazi a fost conceputa in stilul fanariot al timpului istoric, dupa pofta si interesul boierimii si targovetilor instariti, fara viziunea dezvoltarii localitatilor, a dotarilor tehnice ale acestora astfel incat sa raspunda solicitarilor din ce in ce mai sporite venite din partea utilizatorilor. Cand s-a pus problema studiului serios si cu luarea in calcul a evolutiei viitoare a unor parametri globali, populatie, mijloace de transport, transport public, viteza comerciala, viteza economica, timp, etc. s-a concluzionat ca se cer a fi realizate investitii uriase, ca demolarile sunt catastrofale, prin intindere, cost social si economic si ca toate acestea la un loc, asigura o relativa rezolvare a aglomerarii urbane moderne! Consecinta modului eronat in care s-au realizat proiectarea si urbanizarea unor localitati este vizibila acum, cand gradul de aglomerare este si devine pe zi ce trece tot mai greu de suportat, mai ales prin prisma imposibilitatii aplicarii unor solutii de rezolvare! Pentru edificarea dvs., iata cateva dintre datele de importanta strategica ale tramei stradale bucurestene. Din cei 2000 de km de strazi cu o suprafata de circa 20 milioane mp, arterele principale insumeaza doar 450 km (ceea ce reprezinta 24,5%). Arterele din reteaua majora cu profil transversal mai mic de 14 m, reprezinta 36% iar cele cu profil mai mare de 3 benzi pe sens, numai 9%. O prima si extrem de importanta concluzie, este aceea ca reteaua stradala majora este deficitara din punctul de vedere al latimii: arterele cu profil mai mic de doua benzi pe sens sunt cele mai numeroase. Un indicator extrem de util in aprecierea gradului de dezvoltare a retelei de strazi este cel al raportului existent intre lungimea totala a tramei stradale si numarul de locuitori sau cu alte cuvinte cati metri de strada revine unui locuitor din Bucuresti, de pilda, unuia din Varsovia sau Berlin ? In Bucuresti, raportul este de 0,9 m/locuitor; in Varsovia este de 2,1 m/locuitor. Latimea medie a carosabilului este de 10,28 la Bucuresti fata de 12,4 la Varsovia si 16 m la Berlin, iar suprafata pe locuitor a intregii trame stradale este de 10,85 mp. la Bucuresti, fata de 12 mp La Varsovia si de 14,9 mp la Berlin. In capitala Romaniei, circa 70 % dintre strazile cu imbracaminte bituminoasa prezinta, primavara de primavara, degradari accentuate care afecteaza permanent starea tehnica a autovehiculelor, ceea ce potenteaza riscul de accident! In Capitala exista 60 de poduri si pasaje rutiere, marea majoritate avand o stare tehnica nesatisfacatoare, necesitand ample lucrari de reparatii. Un moment specific este dat de acoperirea si solicitarea zonelor de interes rutier, mai ales cele din centrul Bucurestilor. Zona centrala concentreaza majoritatea institutiilor de interes astfel incat gradul de aglomerare si poluare este maxim! Zona centrala nu ofera conditii corespunzatoare pentru oprirea, stationarea si parcarea numarului mare de autovehicule. Zona centrala este alcatuita, in majoritate, de strazi inguste care se intersecteaza sub unghiuri mici iar razele de racordare diminueaza fluenta traficului, datorita
relativei greutati in realizarea manevrelor! Sistemul rutier de care dispune Capitala implica, pentru cele 4.350 de strazi, peste 60.000 de indicatoare cu diverse semnificatii (20.000 de reglementare a prioritatii, 24.000 de interzicere sau restrictii si 16.000 de orientare si informare). Atentie insa, din necesarul de peste 600 de intersectii ce ar trebui puse sun control semaforic si pentru realizarea controlului traficului non stop, doar 210 sunt asigurate si acestea cu mari eforturi financiare si de intretinere! Dupa modelul bucurestean al tramei stradale, cu cateva exceptii (Timisoara, Cluj, Mures, Craiova) restul capitalelor de judet, oraselor si municipiilor se confrunta cu aceleasi probleme. Al doilea element al trinomului amintit se refera la vehicul, ca entitate ce intereseaza in cel mai inalt grad fenomenul rutier. Pentru amatorii de statistici iata cateva date de referinta in evolutia parcului din Romania. Dispunem de elemente statistice comparative incepand cu anul 1960, an in care in evidentele vremii erau inregistrate: 144.277
autovehicule (acesta fiind totalul general al parcului la nivelul tarii) din care: autoturismele insumau 15.639 unitati; motocicletele 57.713 bucati; autovehiculele cu tractiune grea 62.877 bucati si 8.084 tractoare. In anul 1968, situatia parcului era urmatoarea: total parc national, 455.088 unitati din care: auto.grele 161.829; motociclete 129.144; autoturisme, 105.347 si tractoare 58.768. Parcul national, la sfarsitul anului 2006, era structurat dupa cum urmeaza: total parc = 4.816.928 unitati din care autoturisme = 3.529.380 unitati; autoutilitare = 374.342 buc.; microbuze = 17.872; motociclete = 85.687 si motorete = 97.295 bucati. In ceea ce priveste numarul posesorilor de permise de conducere, acesta era de 5.990.900 de persoane. Parcul este in proportie de 35 % alcatuit din vehicule provenite din productia autohtona, imbatranit, depasind cu mult gradul de noxe emise si cu numeroase probleme de carburatie. Accidentele datorate defectiunilor tehnice se mentin, in general, in limita cu care este creditat de sistem, undeva de la 0,9 pana la 1%. Pentru 2006, de pilda, defectiunile tehnice au insemnat: 41 de accidente (0,7 % ) cu 20 morti (0,9%) si 39 de raniti (0,7% ). Un element de noutate in criminologia rutiera autohtona este dat de aparitia in trafic a unui numar din ce in ce mai mare de autovehicule de marca straina care dezvolta viteze superioare, sunt manevrabile, silentioase, au o tinuta de drum cu totul aparte, dotari speciale care le fac sigure si de aici pericolul deosebit dat de imaturitatea, deseori dovedita de mecanismul de producere al unor accidente catastrofale datorate comportamentului deviant in trafic al celor care le conduc. Recent, un post de televiziune a prezentat ultimele momente de viata a ocupantilor unui autoturism, puternic si rapid, cel de la volan retinandu-le atentia celorlati cu ultimul comentariu referitor la viteza pe care o imprima in mod voit masinii prin apasarea pe acceleratie! Concomitent cu miscarea descrisa de acul vitezometrului, soferul, tanar ca si ceilalti ocupanti de altfel, se extazia de performanta autoturismului primit cadou de la parintii sai! Culmea este ca cel care filma a reusit sa surprinda si momentul percutarii copacului din afara soselei si flacara uriasa care a cuprins masina! Trei din cei patru ocupanti au fost carbonizati iar cel de-al patrulea se zbate intre viata si moarte!

---

Despre autor: