Brandul politic de cel mai mare succes al ultimilor ani se stinge in convulsii respingatoare, cu mult inainte de a-si fi epuizat potentialul. Alianta D.A. moare grotesc.

Alianta PNL-PD va muri foarte curind, daca nu cumva in scurtul interval de timp dintre scrierea acestor rinduri si publicarea lor a si murit deja. Mosnegii fatalisti de la tara spun ca cineva moare cind nu isi mai afla rostul - Dumnezeu curata lumea de cei care si-au epuizat destinul. Alianta insa nu este in aceasta situatie. Ea dispare prematur si ne lasa doar sa ne imaginam ce ar fi putut sa fie. PNL si PD se despart urit, cu scandal ca la usa cortului. Au avut in mina gaina care face oua de aur si au preferat sa-i care suturi si pumni, cu elanul infantil al unui pusti care isi strica jucaria cea mai de pret. Toata lumea are explicatii acum. Unii spun ca s-a ajuns aici din cauza presedintelui Basescu, caci el, vorba premierului, a lucrat cu sirg si spor la distrugerea guvernarii. Altii cred ca totul a inceput cu razgindirea cu iz de tradare si gust de petrol a premierului, cind cu anticipatele. Sint si dintre cei care cred ca, de la bun inceput, cele doua partide nu aveau in comun decit un singur lucru, si anume alungarea PSD de la putere. Au reusit, cel putin teoretic, si, dupa aceea, nimic nu ii mai lega. Asadar, despartirea era de asteptat. Fapt este ca esecul Aliantei confirma incapacitatea dreptei de a se coagula. E cu atit mai bizar cu cit electoratul, e limpede, vrea o asemenea asociere si e dispus sa investeasca in ea incredere. Democratia romaneasca e inca schioapa si cauza se afla la dreapta esichierului politic. O buna parte din electorat, chiar in vecinatatea majoritatii, ar vota si miine Alianta. Chiar si asa, muribunda. Dar liderii PNL si PD nu le mai lasa aceasta optiune. Impotriva vointei propriului electorat, dnii Boc si Tariceanu isi pun partidele in pozitii ostile, iar dl Basescu si dl Tariceanu se urasc la televizor, in direct, la ora de maxima audienta. Electoratul inca mai crede in ceva ce politicienii nu mai cred. Macar atit am invatat din viata pina acum - cel care crede are mereu dreptate.

Duminica de pe la prinz si pina luni spre seara, PNL si PD si-au tras palme in piata publica, in uralele de bucurie ale opozitiei geoanice. Luni seara am moderat la TVR 1 o discutie intre dnii Adriean Videanu si Varujan Vosganian. Doi vechi membri ai Aliantei, doi dintre cei mai ferventi sustinatori ai proiectului politic care a cistigat in 2004. O spun fara ocol, daca era dupa ei doi, Alianta ar fi functionat si acum, culegind fructele unei guvernari bune, in vremea careia economia a crescut, Romania a devenit membra a UE si citiva dintre marii rechini ai coruptiei autohtone au inceput sa simta cadenta rece si deprimanta a citatiilor. Insa cei doi, care nu stiau cum sa mai camufleze regretul ca s-a ajuns aici, sint inconjurati, fiecare in partidul sau, de oameni care dinamiteaza Alianta. Iar cauza neputintei frustrante a celor doi oameni politici, dar si a altora din interiorul celor doua partide sau din afara lor, este ura viscerala care caracterizeaza relatia dintre primul-ministru si presedinte.

Regretul meu cel mare este ca esecul Aliantei D.A. este ratarea celei de-a doua incercari a dreptei de a se coagula, dupa CDR. A tinut mai putin decit CDR, semn ca maturitatea nu vine cu timpul. Acum se vede foarte bine ca fragmentarea dreptei, in conditiile in care exista un electorat solid pe aceasta directie politica, dovedeste ca dl Basescu a avut dreptate cind a spus ca oamenii sint inaintea politicienilor. Mai precis, politicienii dreptei sint incapabili sa ofere ceea ce vrea electoratul lor. Din aceasta perspectiva, mi-e greu sa anticipez efectele pe care votul uninominal le va avea asupra dreptei, de vreme ce toti analistii arata cu indreptatire ca un atare sistem electoral va subrezi partidele in favoarea personalitatilor. In tot acest peisaj cu ruine fumegind mai exista o sansa. E drept, nu mai mare si nu mai consistenta decit un fir de nisip. Sansa este data de oameni ca dnii Vosganian si Videanu. Pe de alta parte, mai exista si un context bun: imprejurarea ca dl Geoana conduce PSD. Daca PSD era condus de dl Iliescu sau chiar si de dl Oprescu, Alianta ar fi fost praf si pulbere si in sondaje, asa cum este din punct de vedere politic. Alianta este un muribund fara functii vitale, tinut pe aparate, dar care, din pricini nestiute, se incapatineaza sa traiasca. Insa PSD a ramas un partid inacceptabil si pentru PNL, si pentru PD, caci, in delirul general, macar atit stiu bine liderii celor doua partide, ca acela care va bate palma cu partidul iliescian va fi rejectat de electoratul tot mai consistent unit in antipesedism. De aici un efect pervers. Am impresia ca fiecare partid incearca sa il impinga pe celalalt spre PSD, sperind ca, astfel, va ramine unic exponent al acestui electorat. Dornic de guvernare, PNL pare ceva mai aproape de imbratisarea otravita. Sper, sincer, sa aiba luciditatea de a nu face acest pas.

Istoria se ratoieste cu sarcasm la cei care nu au stiut sa pastreze ceea ce le-a dat. Acum, desi invins, tot PSD face jocurile. Acum, desi mare invingator, dl Basescu e complet lipsit de putere. Imi vine sa rid cind aud vorbindu-se despre dictatorul Basescu. Omul nu mai poate nici macar sa influenteze stabilirea datei unor alegeri si are toate sansele sa fie suspendat din functie. Aceasta e puterea unui dictator? Cred ca Alianta trebuie lasata sa moara, cred ca trebuie sa mergem cit se poate de repede la urne si, mai ales, cred ca trebuie sa schimbam urgent Constitutia. Daca aceasta ar fi mostenirea Aliantei, tot ne-am alege cu ceva.