Egalul cu imprevizibilii de la Timisoara a pus la grea incercare orgoliul dinamovistilor. Nici dupa victoria obtinuta impotriva saracilor de la Jiul nu s-au simtit prea bine sefii clasamentului. Vladimir Cohn a comentat rezultatul din postura omului care n-are ce pierde. Observa el ca nu este singurul datornic fata de club. Zicea ca si antrenorul este restantier. Ca domn profesor Rednic este cam repetent. Fanii Puriului au ripostat vehement. Dar a venit meciul cu Universitatea Craiova. Dinamo s-a facut din nou de… 0-0. De aceasta data pe teren propriu. Declaratiile lui Vladimir Cohn au fost scoase de sub molozul injurarturii si puse sub protectia adevarului. Un adevar greu de rostit de vreme ce Dinamo, sub conducerea aceluiasi Rednic, are in mare proportie arvunit titlul de campionat. Un adevar cu care trebuie sa te confrunti insa barbateste. Altfel, risti proverbiala copita peste galeata abia umpluta.
Spuneam ca nimeni nu-si poate permite sa-l deposedeze pe Mircea Rednic de meritele pe care le are in aducerea echipei Dinamo in postura de lider al clasamentului. Ii atrag insa atentia ca tentatia originalitatii cu orice pret poate fi egala cu sinuciderea.
Ma refer, in primul rind, la intrarile si iesirile din lot pe care le-a gindit in perioada vacantei de iarna. Doua exemple sunt suficiente in sustinerea afirmatiei. Mircea Rednic l-a diponibilizat la finalul turului pe Catalin Munteanu.
A fost necesara interventia energica a „marginalilor" pentru ca fotbalistul sa ramina la echipa. Acum Catalin Munteanu este piesa de baza. Iar Mircea Rednic profita de ziaristii naivi pe care-i intoxica cu informatia ideea falsa ca antrenorul ar fi fost cel care „a tinut cu dintii" de Catalin Munteanu. Tot Mircea Rednic este cel care s-a opus aducerii lui Bogdan Lobont la echipa. Acel Bogdan Lobont fara de care debutul in noul sezon ar fi fost dezastruos pentru Dinamo.
Trec in contul lui Mircea Rednic si lipsa de tact. Zilele trecute, referindu-se la atacantii echipei spunea: „Astia sunt. Altii nu am de unde sa iau". Grava eroare! Danciulescu si Niculescu se numara, cu certitudine, printre jucatorii care i-au facut prea-plinul de mare antrenor lui Rednic. Danciulescu si Niculescu au demonstrat, prin refuzarea unor oferte foarte tentante, ca stiu sa fie dinamovistii adevarati. Chiar daca traverseaza o perioada mai putin fasta, cei doi au capacitatea de a reveni in prim-planul competitiei. Cu o singura conditie. Sa nu le dea in cap propriul antrenor.