Venituri necuvenite de miliarde
In urma verificarilor, inspectorii fiscali au descoperit ca directorul general al Loteriei a incasat, in perioada 2003-2005, venituri necuvenite de 11,79 miliarde de lei vechi, din care 7,59 miliarde de lei vechi reprezentand indemnizatii, prime si stimulente, precum si 4,2 miliarde de lei vechi din cota la fondul de participare a salariatilor la profitul companiei. Director general era in perioada respectiva Nicolae Cristea, cercetat actualmente de procurorii anticoruptie pentru evaziune fiscala. Controlul Fiscului, initiat la solicitarea Ministerului Finantelor, a inceput in 14 martie 2006 si a fost finalizat in 22 februarie 2007, si vizeaza activitatea Companiei Nationale Loteria Romana din 2003 pana in 2006, informeaza un comunicat ANAF. Purtatorul de cuvant al DNA, Livia Saplacan, a confirmat faptul ca procurorii anticoruptie au primit, la inceputul lunii martie, raportul Fiscului si au demarat cercetari cu privire la existenta indiciilor de savarsire a unor fapte de coruptie.
Buget masluit, pentru remuneratiile conducerii
Controlul a scos la iveala si modul in care managementul dezastruos al companiei, in acea perioada, a dus la rezultate financiare din ce in ce mai slabe. Astfel, cota de piata a Loteriei Romane s-a redus dupa 2004 din cauza restrangerii retelei de vanzare si mandatare care reprezinta, in prezent, numai 64% din numarul existent in 2003. Reducerea cotei de piata a determinat, implicit, o scadere a veniturilor si a profitului companiei. De asemenea, se mai arata in raportul Fiscului, bugetele de venituri si cheltuieli, precum si indicatorii de performanta au fost fundamentate eronat, in perioada 2003-2005, lucru care a dus la "situatii anacronice", se arata in documentul Fiscului. Din acest motiv, veniturile totale realizate au fost cu mult mai mari decat cele previzionate (195% in 2003, 280% in 2004, 175% in 2005), iar profitul brut anual a fost cu mult mai mare decat cel previzionat (317% in 200, 453% in 2004 si 190% in 2005). Astfel, indicatorii de performanta previzionati au fost mult inferiori celor realizati in anii precedenti si le-a permis celor din conducerea Loteriei sa-si acorde drepturi salariale (prime, stimulente) mai mari decat cele cuvenite. Pe langa directorul general al Loteriei, Nicolae Cristea in acea perioada, si-au arogat "venituri necuvenite" si membrii Adunarii Generale a Actionarilor, care au incasat 1,25 miliarde lei vechi, in timp ce membrii Consiliului de Administratie si cenzorii au primit ilegal din fondul de participare a salariatilor la profit sume de un miliard de lei vechi si, respectiv, 100 milioane de lei vechi, desi nu erau salariati.
Pagube de miliarde
Reprezentantii ANAF au mai sesizat diminuarea veniturilor si a profiturilor aferente produselor Loteriei pentru care compania este unic organizator (loto, joker, pronosport, loz in plic), din cauza fundamentarii defectuoase a preturilor practicate si a necorelarii la cerintele pietei, restrangerii retelei de vanzari si lipsei unor programe de promovare a produselor. Astfel, in anul 2005 fata de anul 2004, veniturile din aceste jocuri au scazut cu circa 2.100 miliarde de lei, tendinta care s-a continuat si anul trecut. Promovarea unor noi produse loteristice - Videoloterie si Pariloto - pentru care compania nu este unic organizator, au generat pierderi financiare, in perioada 2003-2006, de circa 2.200 miliarde de lei. Principalele cauze care au condus la pierderi au fost clauzele din contractele incheiate cu diversi agenti economici parteneri (80% din incasarile la jocurile de videoloterie revin partenerilor) si practicarea de preturi fixe, de la lansare pana in prezent. Anul trecut veniturile realizate din aceste jocuri au ajuns sa reprezinte peste 53% din veniturile realizate de catre companie din activitatea de jocuri de noroc, "fapt cu consecinte negative asupra rezultatelor financiare ale companiei", potrivit ANAF. Reamintim faptul ca pagubirea companiei cu circa 6,46 miliarde lei vechi ca urmare a retragerii, la data de 30 iunie 2006, de pe piata, a cantitatii de 17,9 milioane de lozuri, consecinta a neinscriptionarii acestora si in moneda denominata, conform prevederilor legale, este o alta neregula constatata de ANAF.
Management dezastruos
In ceea ce priveste deficientele manageriale, Fiscul informeaza ca valoarea serviciilor prestate de catre unii agenti economici parteneri in cadrul contractelor incheiate cu compania privind automatizarea sistemelor loteristice nu au fost determinate la incheierea contractelor. "Nivelul acestora a fost determinat de organele de control la sfarsitul anului 2005 ca diferenta intre suma totala platita la extern si contravalorea echipamentelor livrate. Aceasta situatie a condus la neplata catre bugetul de stat a unei sume de circa 430 miliarde de lei vechi, reprezentand TVA datorata de catre prestatorul servicilor si/sau beneficiarul acestora", se mai arata in comunicatul ANAF. O alta decizie eronata ar fi, in opinia inspectorilor fiscali, faptul ca, de la 1 iulie 2006, Loteria nu a mai produs sau comercializat lozuri, in conditiile in care - pentru acest produs - compania este unic organizator. Lipsa strategiilor comerciale si de marketing pentru produsele loteristice si a programelor de promovare a acestora, necorelarea programelor de investitii realizate cu prevederile bugetului de venituri si cheltuieli, fundamentarea defectuoasa a comisioanelor atribuite agentiilor mandatare pentru activitatea de vanzare a produselor loteristice si lipsa managementului riscului sunt alte deficiente de natura manageriala sesizate de ANAF.
Consiliul Concurentei in razboi cu Loteria
Consiliul Concurentei a decis, anul trecut, ca Loteria Romana a beneficiat de ajutor ilegal de stat care trebuie returnat. Ulterior, compania a atacat in instanta decizia. Potrivit autoritatii de concurenta, ajutoarele acordate Loteriei ar viza jocurile Pariloto si Videoloteria, despre care ANAF preciza in raportul dat publicitatii ieri ca ar fi generat pierderi financiare de 2200 miliarde de lei vechi.
In iulie 2006 Consiliul Concurentei a hotarat ca Ministerul Finantelor, unicul actionar al Loteriei, trebuie sa recupereze de la companie 50,6 milioane de lei noi reprezentand contravaloarea facilitatilor primite si dobanzile aferente. Potrivit Concurentei, ajutorul de stat este ilegal pentru ca nu a fost notificat institutiei. In replica, secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Catalin Doica, a anuntat - la acel moment- ca decizia Consiliului va fi atacata in Justitie. "Consiliul Concurentei a aratat in decizia referitoare la recuperarea ajutorului de stat ca trebuie amendata legislatia in baza careia Loteria a primit facilitati. Asadar, ei recunosc ca facilitatile au fost acordate in baza legii", a precizat atunci Doica. Potrivit investigatiilor incepute de Consiliul Concurentei in luna martie, Loteria a beneficiat de scutirea de la plata taxei de licenta si exceptarii de la perceperea si virarea catre stat a taxei de timbru social. In septembrie 2006, Consiliul Concurentei a trimis o nota conducerii Senatului, in care precizeaza ca Loteria Romana a beneficiat de facilitati fiscale care "imbraca forma" unui ajutor ilegal si incompatibil cu un mediu concurential normal, institutia propunand doua variante de modificare a legislatiei privind jocurile de noroc. Potrivit Consiliului Concurentei, ajutoarele acordate Loteriei ar viza jocurile Pariloto si Videoloteria in privinta carora ANAF mentiona in raport ca "au generat pierderi financiare, in perioada 2003-2006, de circa 2.200 miliarde rol. Principalele cauze care au condus la pierderi au fost clauzele din contractele incheiate cu diversi agenti economici parteneri (80% din incasarile la jocurile de videoloterie revin partenerilor si practicarea de preturi fixe, de la lansare pana in prezent).
Ministerul Finantelor a anuntat recent ca proiectul legii de organizare si functionare a jocurilor de noroc va fi finalizat pana in a doua jumatate a lunii martie, dupa ce vor fi inglobate propunerile primite din partea principalilor actori din piata jocurilor de noroc. "Loteria Nationala trebuie sa isi pastreze zona ei de monopol pe jocurile loteristice", a afirmat, saptamana trecuta, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, in cadrul discutiilor pe marginea proiectului.
Decapitari la varf
Cei sase directori executivi ai Loteriei Romane au fost inlocuiti din functie saptamana trecuta, dupa ce Consiliul de Administratie al companiei a aprobat o noua organigrama, cu un numar de doar patru posturi de conducere. Tot atunci a fost eliberat din functia de consilier si fostul presedinte, Nicolae Cristea. "In data de 8 martie, in sedinta Consiliului de Administratie, la care au participat toti membrii, s-a aprobat in unanimitate de voturi revocarea si incetarea contractului individual de munca al Directorilor Executivi ai C.N Loteria Romana S.A, in conformitate cu Articolul 16, aliniatul 2 din statut", se arata intr-un comunicat al Loteriei. Actualul director general al companiei, Liliana Ghervasuc a precizat ca cei sase directori au fost dati afara pe baza statutului Loteriei, care nu prevede obligativitatea prezentarii unui motiv pentru astfel de masuri. Directorii revocati sunt Adrian Albu, Stan George, Sorin Croitoru, Ion Cornea, Ecaterina Deaconu si Olga Ciocan. Noua organigrama aprobata in aceeasi sedinta a CA prevede transformarea celor sase directii in patru departamente.
In aceeasi sedinta a CA, a fost aprobat si Regulamentul de Organizare si Functionare al Loteirie Romane, avand in vedere masurile solicitate de ANAF in urma controlului efectuat la Loterie. De asemenea, a fost avizata noua strategie de dezvoltare a societatii pentru anul 2007. Fostul director general si presedinte al Loteriei, Nicolae Cristea, a fost schimbat din functie in martie 2006, iar in locul sau a fost numita Liliana Ghervasuc. In aceeasi perioada, ministrul finantelor a facut modificari si in Consiliul de Administratie al Loteriei.
Mai multe dosare pe rol
La inceputul anului trecut, in urma anchetelor publicate in ZIUA, procurorii anticoruptie au declansat urmarirea penala impotriva lui Cristea, a lui George Copos, la acea data vicepremier, si a unui actionar al companiei Ana Electronic, Gilio Giuseppe Rosa, cercetati pentru infractiuni economice in legatura tranzactionarea unor spatii intre firma Ana Electronic si Loterie. Potrivit rechizitoriului, George Copos - patron al echipei Rapid, actionar la firmele Ana Electronic, Ana Group, Ana Hotels, Ana Pan, Ana Teleferic, Ana International, Ana Imep si Switel Corporation - este acuzat de o frauda de peste un milion de euro. In rechizitoriul intocmit de procurorii anticoruptie se mai arata ca, sub conducerea lui Nicolae Cristea, Loteria a platit 800.000 de dolari clubului de fotbal Rapid, ca sponzorizari si publicitate, in perioada 1996-1999.
In plus, in 2002, Loteria Nationala a inchiriat pentru cinci ani, de la clubul Rapid, un panou publicitar in afara stadionului Giulesti pentru suma de 175.000 de dolari pe an, pret de patru ori mai mare decat cel al pietei, sustin procurorii. In privinta acestor sponsorizari, procurorii mentioneaza, in dosar, ca nu au dispus inceperea anchetei, ci doar au vrut sa sublinieze relatiile stranse dintre Copos si Cristea.