Din deficit in deficit

Institutul National de Statistica a prezentat datele privitoare la comertul exterior romanesc. Nicio surpriza. Continuam sa mergem din deficit in deficit. Lucru anticipat. Deficitul comercial, in luna ianuarie a acestui an, a fost de aproape 1,1 miliarde de euro, in crestere cu 423,5 milioane euro fata de luna ianuarie a anului trecut. In acest caz, efectele aderarii la Uniunea Europeana nu au intarziat sa apara, fara existenta taxelor vamale producatorii romani au intrat in competitie libera cu cei din spatiul comunitar, iar rezultatul confirma decalajul de competitivitate.
Sa privim si partea buna a lucrurilor din aceasta situatie. Chiar daca vindem cu mult mai putin decat cumparam, nu putem neglija aspectul imbunatatirii calitatii a€žcumparaturilor" pe care le facem. Existenta unor proiecte de anvergura, in special in infrastructura, a condus la un boom al achizitiilor de autovehicule comerciale si de utilaje. De altfel, pe piata autovehiculelor comerciale 2007 se anunta un an record. A se vedea politica marilor jucatori internationali care privesc optimisti spre zona noastra si a Bulgariei. Un alt impuls in dezvoltarea segmentului mentionat a fost dat de segmentul financiar, societatile de leasing lansand, pentru companiile de transporturi si constructii, pachete de servicii avantajoase. Se observa tendinta de crestere a perioadei de finantare. Or, toate aceste lucruri se regasesc in retehnologizare ca mai apoi, speram, sa se reflecte in calitatea produselor si serviciilor industriale. Un alt aspect pozitiv ar fi acela al relocarii in Romania a unitatii productive. Producatorii auto si de componente auto gasesc aici un debuseu si de aceia pentru extinderea in Europa Centrala si de Est sunt anuntate proiecte investitionale de peste 6 miliarde de euro. Investitia automat se traduce in cresterea nivelului tehnologic. Interesul poate fi demonstrat prin concentrarea noilor producatori internationali in parcurile industriale din Timisoara sau Sibiu. Privatizarea Daewoo deschide si ea o alta perspectiva in acest sens.
Aceasta ar fi partea plina a paharului. Totusi, avantajul calitativ rezultat de pe urma retehnologizarii risca sa fie automat eliminat din cauza strategiei comerciale adoptate de Romania. Aici, intr-adevar avem o problema. Din pacate ne-am axat prea mult pe piata Uniunii Europene, care a fost receptata ca fiind mai facila, si acest lucru ne costa acum. Practic, suntem doar o piata de desfacere. Datele statisticii sunt elocvente. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri, in luna ianuarie 2007, a fost de 1,44 miliarde euro la exporturi si de 2,2 miliarde de euro la importuri. Acest lucru ne demonstreaza ca in comertul exterior ne-am axat in proportie de 73,3 la suta din exporturi pe piata UE, iar la importuri procentul este de 71 la suta. O constructie asimetrica a comertului exterior si mai ales riscanta. Este riscanta deoarece inca nu suntem pregatiti sa intram intr-o astfel de competitie. Din pacate, abordarea de noi piete, incluzand aici si reintrarea pe cele traditionale, se face mai mult la nivel declarativ. Piata chineza si cea a spatiului fostei CSI constituie doar subiect de perpetua analiza. Momentul Beijing si Shanghai din martie anul trecut, cand presedintele Traian Basescu a efectuat o vizita oficiala in China, poate fi compromis. Atunci, ca raspuns la declaratia presedintelui ca nu va impune Chinei bariere tarifare suplimentare dupa aderare, partea chineza s-a angajat sa gaseasca solutii pentru echilibrarea balantei comerciale pe aceasta relatie.
La scurt timp, in Romania a sosit o delegatie a Ministerului Comertului din China, delegatie care s-a dorit a fi o misiune de achizitii. S-au semnat cateva contracte, dar pare ca lucrurile au intrat intr-o perioada de acalmie. Aceeasi situatie si pe piata Rusiei, prea putine companii se regasesc cu produse romanesti. Renuntarea nefireasca la aceste piete, in conditiile in care toate marile tari ale lumii abordeaza cu agresivitate chiar oportunitatile aparute, nu va face decat sa perpetueze adancirea deficitului comercial, lucru pe care nu-l vom putea suporta pe o perioada medie de timp. Nici banii celor care lucreaza in strainatate nu vor face minuni. Apartenenta la Uniunea Europeana ne da o cu totul alta greutate in accesarea de noi piete, altele decat ale tarilor Uniunii Europene. Aceasta depinde, insa, numai de noi.