Mai multe cadre din Ministerul Administratiei si Internelor au organizat o adevarata retea pentru escrocarea membrilor CAR "TC Carpati", actuala CAR "Speranta". Un numar de 18 persoane mai au si astazi de returnat 6,7 miliarde de le vechi, dar nu
Mai multe cadre din Ministerul Administratiei si Internelor au organizat o adevarata retea pentru escrocarea membrilor CAR "TC Carpati", actuala CAR "Speranta". Un numar de 18 persoane mai au si astazi de returnat 6,7 miliarde de le vechi, dar nu se sinchisesc de acest lucru. Ba mai mult, dau cu tifla conducerii CAR, stiind ca vor fi protejate de MAI si nu vor pati nimic. In urma a numeroase sesizari privind aceasta escrocherie cu epoleti, nici o institutie abilitata a statului nu s-a sinchisit sa ia vreo masura si cu atat mai putin subordonatii ministrului Vasile Blaga.
Dosarul treneaza, acuzata e libera
Ilegalitatile de la CAR "Carpati" au inceput la data de 9.04.1997, cu ocazia unei reorganizari, cand contabila Vasilica Toma a capatat puteri discretionare, devenind singura care lua toate hotararile.
De atunci si pana in octombrie 2001, cand contabila a fost arestata, nu s-a tinut nici un Consiliu de Administratie, Adunare Generala si nici macar evidente contabile. Intreaga activitate a CAR se afla la mana respectivei, sprijinita in activitatea sa infractionala de directorul economic Gelu Cristian Ion, de la Uniunea Teritoriala a Caselor de Ajutor Reciproc Bucuresti.
Desi Politia Economica a retinut-o pe Toma, in 2001, pentru inselaciune, abuz in serviciu contra intereselor publice, uz de fals si gestiune frauduloasa, dosarul ei n-a fost finalizat nici pana in ziua de azi.
Ba mai mult, Justitia a pus-o in libertate, in primavara lui 2002, deoarece a considerat ca nu prezinta pericol social.
Ajutor reciproc la escrocherie
Mai intai, incalcand Legea nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor si chiar propriul statut al organizatiei, Vasilica Toma a transformat CAR intr-o institutie de tip Caritas. Mai exact, a atras fonduri de la anumite persoane, carora le-a acordat, cu de la sine putere, dobanzi de suta la suta. CAR fiind o organizatie fara scop lucrativ, in vederea sprijinirii si intrajutorarii financiare a membrilor sai, activitatea de atragere de fonduri cu dobanda ii era interzisa. Contabilei insa putin i-a pasat, luand decizii de capul ei. Prin atragerea ilegala de lichiditati, a caror dobanda nu putea fi sustinuta de o activitate economica, fondul social al CAR s-a majorat substantial, pe baza unor promisiuni desarte. Iar acesti bani trebuiau impartiti membrilor. Dar nu la oricare dintre acestia, dupa cum vom arata in continuare. Astfel, circa 25 de persoane au beneficiat de imprumuturi de sute de milioane de lei, cu o perioada de returnare de zece ani, 18 dintre acestea ramanand si astazi datoare si refuzand sa dea inapoi banii printr-o ilegalitate.
Prima pe aceasta lista a rau-platnicilor este chiar Vasilica Toma, impreuna cu fiii sai, Ionut-Eugen si Dan-Catalin. Din calculele actualei conduceri a CAR, suma pe care aceasta familie ar avea-o de returnat, inclusiv dobanzile legale, se ridica la peste 1.606.800.000 de lei.
Rau-platnicii de la Interne
In continuare ii vom lua la rand pe toti datornicii, in ordinea debitelor inregistrate.
Marian Slav, fost ofiter de jandarmi la UM 0596 Bucuresti si sora sa. Pensionat la cerere in anul 2000, in varsta de doar 37 de ani, Slav a mai pus mana pe o importanta suma de bani din fondurile membrilor CAR, din care mai are de achitat 578.930.000 de lei, inclusiv dobanzile legale, in 48 de rate lunare. De la data acordarii imprumutului si pana in prezent a achitat doar 31% din intreaga datorie, desi au trecut sase din cei zece ani contractuali. Incurajati ca nici unul dintre ceilalti datornici n-a patit nimic, Slav si sora sa n-au mai restituit nici un leu in ultimii trei ani. De asemenea, n-au mai depus cotizatia obligatorie lunara de 150.000 de lei, in calitate de membri ai CAR. Dar Slav a mai comis o escrocherie, anterior datei la care i-a fost acordat imprumutul ilegal de catre Vasilica Toma. Deoarece CAR nu dispunea de suficiente fonduri, fostul jandarm a adus-o pe prietena lui, Maria Nitu, care a depus in fond social suma de 150.000.000 de lei, probabil sperand la o dobanda pe masura si in termen scurt. In aceeasi zi, Marian Slav a ridicat acesti bani sub forma de imprumut. Disperata si in prezent, familia Nitu a actionat in instanta CAR "Speranta", pentru restituirea sumei de bani acordate.
Minciuna si dezinformare
Dumitru Rada, fost colonel exact in corpul de control al ministrului Internelor, are de restituit 319.220.000 lei, in 50 de rate.
Individul plateste cate doua milioane de lei, atunci cand are chef, desi rata lunara la care s-a angajat este de peste sapte milioane de lei. Cu alte cuvinte, datoria va fi platita in circa 15-20 de ani, pentru ca bietul pensionar n-are de unde. Pensia data de stat e prea mica, iar din afacerile private in care este angrenat nu castiga prea mult.
- Dr. Ioan Petre, medic veterinar in cadrul cinstitei Directii Medicale a Ministerului Administratiei si Internelor. Mai are de restituit 317.560.000 de lei, aproximativ 80% din total, dar de peste doi ani n-a mai achitat vreun leu, daramite cotizatia la care s-a angajat atunci cand s-a inscris in aceasta organizatie. Ultima rata a platit-o in mai 2004, mentionand CAR ca, dupa calculele sale, debitul este aproape lichidat.
- Ion Sfarghiu, ofiter MAI la Inspectoratul Judetean de Politie Brasov. Are de restituit un imprumut, plus dobanzile legale, de 247.520.000 de lei, in 60 de rate. Politistul refuza sistematic invitatia la Bucuresti pentru clarificarea situatiei, declarandu-se si astazi nemultumit fiindca nu i s-a dat cat a solicitat. Cu alte cuvinte, nu s-a inteles cu Vasilica Toma la bani. Dar mai e ceva. La data acordarii imprumutului, deoarece fondul social era grav subtiat de contabila, Sfarghiu si-a adus mai multi colegi de serviciu, care sa depuna bani la CAR. Unul dintre acestia este Valentin-Marius Radu, ce a depus suma de 60.000.000 de lei. Dupa scenariul cunoscut de-acum, acesti bani au intrat imediat in buzunarul lui Ionel, iar colegii s-au ales cu paguba.
- Nicolae Nita, fost colonel de jandarmi la UM 0203 Bucuresti, actualmente pensionar si prosper om de afaceri. Datoreaza CAR "Speranta" 232.900.000 de lei, suma platibila in 58 de rate lunare. Acest personaj este cel care a introdus in afacerea de tip Caritas, in colaborare cu Vasilica Toma, majoritatea rau-platnicilor pe care membrii CAR ii acuza de acte de coruptie si abuz. Cu toate insistentele celor prejudiciati este de negasit.
- Titus-Daniel Toma, ofiter la Directia Generala de Crima Organizata. Are de restituit 189.900.000 de lei, in 50 de rate lunare, dar nu recunoaste imprumutul, sustinand ca respectivul contract a fost semnat in fals. Dupa doua expertize grafologice, fiind total nemultumit de rezultate, ofiterul a apelat la o a treia, pe care a si platit-o din proprii bani.
- Ion-Lucian Eremia, ofiter UM 0203 Bucuresti. Acesta a denuntat imprumutul acordat de CAR, pretinzand ca Vasilica Toma a semnat contractul in locul lui. Are de restituit 133.950.000 de lei, cu tot cu dobanzile legale.
Smecheri in uniforma
Sebastian-Nicolae Constantin, ofiter in cadrul Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna din MAI, are de achitat 495.370.000 de lei, pe care s-a angajat sa-i restituie in 76 de rate lunare.
Desi CAR l-a contactat in repetate randuri, smecherul cu epoleti a raspuns ca nu plateste mai mult de doua milioane de lei pe luna. In acest ritm, in loc sa restituie imprumutul in sase ani, membrii CAR vor avea de asteptat cam 25 de ani. Intre timp, poate ca persoanele din conducerea organizatiei isi vor da obstescul sfarsit, iar lui Constantin nu va mai avea cine sa-i ceara banii.
- Virgil Alexandru, fost colonel in Jandarmeria Romana, angajat la UM 0203 Bucuresti, actualmente pensionar si prosper om de afaceri. Inainte de pensionare a contractat un imprumut, acordat ilegal, dar cu marinimie de contabila penala Toma, din care mai are de achitat 452.330.000 de lei, in 56 de rate lunare. De peste trei ani, Alexandru se sustrage sistematic de la orice plata a datoriei. Cand este contactat de membrii CAR minte ca se va prezenta pentru a-si clarifica situatia, dar n-o face, stiindu-se protejat de sistemul MAI pe care l-a slujit.
- Gheorghe Aioanei, ofiter de jandarmi, UM 0467K, luptator pentru pace in Kosovo. In urma sprijinului solicitat ministerului, generalul Cearapin a dispus aducerea bravului luptator in tara si rezolvarea situatiei de la CAR, in termen de cinci zile, privind returnarea sumei de 320.830.000 de lei. La 12.07.2002, Aioanei a semnat un angajament ca va restitui datoria neabatut, dupa care s-a intors la datorie. Cum n-a dat vreun leu, au urmat alte reclamatii la conducerea ministerului. In prima luna a lui 2003, colonelul Valeriu Pahontu raspunde conducerii CAR ca rau-platnicul mentine pacea in afara teritoriului si nu poate fi deranjat. Dar in martie 2003, cand se va intoarce acasa, vor fi efectuate verificarile necesare si se va da un raspuns. Care raspuns n-a fost formulat nici pana in ziua de azi, dovada clara ca MAI acopera escrocheria angajatului sau.
Lista rusinii la final
Ultimii pe aceasta lista a rusinii MAI sunt: Dumitru Ardelean, ofiter la Inspectoratul Judetean de Politie Zalau, Gica Munteanu (care s-a imprumutat prin intermediul sotiei), angajat la UM 0235 Ciorani, Politia Ploiesti si Ion-Alexandu Dinca, agent principal la sectia 9 Politie Bucuresti. Primul are de achitat 59.380.000 de lei, dar nici o intentie in acest sens. Ca sa obtina grabnic imprumutul, l-a inscris in CAR pe prietenul sau, Cosmin-Liviu Marinica, acesta depunand in regim de urgenta 45.000.000 de lei. Banii i-a luat Ardelean, in aceeasi zi, iar Marinica a ramas definitiv cu buza umflata, pentru ca participase la o operatiune ilegala.
Cel de-al doilea mai are de restiuit 48.000.000 de lei, in 12 rate, pentru sotia sa pe care a girat-o, avand acordul comandantului UM 0235.
Ultimul dintre cei trei, care are de returnat 67.500.000 de lei, motiveaza ca nu se poate achita de obligatiile contractuale, datorita salariului prea mic pe care-l primeste din bani publici.
Ar mai fi de spus ca inventivitatea tartorei CAR a mers pana acolo, incat a infiintat chiar si un CAR-capusa, sub denumirea de "Femina". Prin intermediul a doua complice, Paraschiva Dumitrascu si Margareta Cucinschi, angajate ale unei gradinite din cartierul bucurestean Drumul Taberei, CAR "Speranta" a mai fost devalizata cu suma de 1.647.000.000.
Acoperirea lichelelor
Membrii CAR "Speranta" au adresat un memoriu ministrului Vasile Blaga, cerand sprijin in rezolvarea situatiei debitelor inregistrate de lucratorii din sistem. Petitia a ajuns la Directia de contencios din minister, care s-a pronuntat ca ar fi vorba despre o abatere disciplinara. Dupa care n-a mai urmat nimic. Un alt memoriu a ajuns la DNA, care a raspuns ca nu exista implicatii penale. Inca o petitie a ajuns la Cotroceni, mai precis la consilierul cu probleme cetatenesti. De aici a fost directionat catre Consiliul Superior al Magistraturii, unde un sef de serviciu a raspuns ca respectiva institutie nu se ocupa cu asa ceva.
Ultimul memoriu a poposit in ograda MAI la 30.01.2007. Directia de management a solicitat detalii, dar cine stie daca se va lua vreo masura impotriva celor care s-au indestulat din fondurile membrilor CAR "Speranta", prin imprumuturi ilegale pe care refuza sa le returneze.
Moralitatea nu conteaza
Pentru a recupera restantele rau-platnicilor trecuti in rezerva cu pensii grase, membrii CAS "Speranta" au intervenit la Casa de Pensii MAI, solicitand retinerea sumelor datorate, pana la achitarea datoriilor. Refuzul primit a fost pe cat de transant, pe atat de nemotivat in vreun fel, solicitarea nr. 476729/28.06.2004 fiind luata probabil in ras de epoletii de rang inalt. Inca o dovada a faptului ca sistemul ticalosit din MAI isi protejeaza angajatii, indiferent de moralitatea lor, dupa cum ZIUA a mai demonstrat in mult prea repetate randuri.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.