Alegerile europarlamentare au fost amanate. Dezastru! Nenorocire! Ce ne facem?!

Ne-am facut de ras in fata Europei pentru ca am fixat o data a alegerilor - 13 mai - si nu am respectat-o. Nu ne blameaza nimeni pentru asta, n-am incalcat nici un termen, dar ne-am facut de ras. Nu ne facem de ras atunci cand presedintele Romaniei nu respecta Constitutia, chiar daca in tarile Uniunii Europene asa ceva este de neconceput. Nu ne facem de ras atunci cand presedintele Romaniei il acuza pe primul ministru ca face afaceri cu „baietii destepti“ din Energie si se dovedeste ca, de fapt, fratele lui castiga bani din asta. Nici cand presedintele hotaraste un referendum inutil, pe care il fixeaza exact in timpul alegerilor pentru Parlamentul European; si mai si anunta ca are de gand sa-l sustina in teritoriu printr-o campanie personala, care sa se suprapuna peste cea a partidelor angajate in alegeri. Cand presedintele intervine pentru ca ALRO sa ia energie ieftina de la stat, avem de-a face cu o interventie legitima. C&ac irc;nd Tariceanu ii cere sa vada daca nu cumva procurorii fac abuzuri la cercetarea Rompetrol si a lui Patriciu, e imixtiune clara in justitie. Cand insa presedintele intervine, direct la procurorul general, pentru urmaritul penal Arpad Paszkany de la Cluj, bagat intr-o increngatura de afaceri dubioase cu oameni de la PD si de la PLD, nu mai e imixtiune in justitie.

Nu ne facem de ras nici cand presedintele se pronunta public impotriva primului-ministru, desi recunoaste ca e seful celui mai performant guvern postdecembrist; nici cand e impotriva partidului aliat, caruia ii intinde capcane, ii respinge ministrii, propunerea de comisar european si-l baga in tot felul de situatii din care poate, Doamne ajuta, sa piarda electorat; nici cand consilierul sau de la Cotroceni face un partid menit sa mai ia din parlamentarii partenerului de la guvernare. Nici cand presedintele isi bate joc de Parlament nu ne facem de ras. Dar, daca premierul amana alegerile, da. Daca Tariceanu se razgandeste in privinta euroalegerilor, e Moliceanu, e Razgandeanu. Daca Basescu se razgandeste in privinta primului-ministru pe care tot el l-a numit, e super-Base.

Daca presedintele se razgandeste si amana referendumul (tocmai pentru ca a amanat premierul euroalegerile si nu mai cad la aceeasi data), e tot super-Base, oricum nu este Razgandeanu.

Politica si politicianism absolut
Politica inseamna sa constitui o majoritate parlamentara si asta a facut Basescu in 2004, cand a inceput istoria acestei guvernari.