CNSAS se joaca cu verdictele

La inceputul lunii trecute, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) informa neoficial presa ca in cazul jurnalistului Doru Braia s-ar fi votat o decizie, cu cinci voturi pentru si patru impotriva, prin care se stabilea ca acesta a facut "politie politica". In pofida acestei informatii difuzate neoficial, dar publicata in mass - media, CNSAS nu a dat pana azi un comunicat de presa oficial si, mai mult decat atat, intarzie sa redacteze decizia. Jurnalistul Doru Braia ne-a pus la dispozitie o copie a dosarului sau de la CNSAS, in care apar doua angajamente ale sale. Unul dat in 1972 organelor militare, pe cand era militar in termen, si un altul dat in 1997, in care acesta s-ar fi angajat sa informeze sub numele conspirativ "Cotescu". Braia nu recunoaste acest ultim angajament, si sustine ca este un fals. O expertiza a CNSAS ar fi stabilit contrariul. Nimic nu este inca cert, deoarece Consiliul nu a redactat decizia luata in cazul Braia.
Doua angajamente si nici o nota
In dosar nu exista decat o singura nota semnata de Braia, in 1971 (inainte de orice angajament) in care acesta, in calitate de militar in termen la o unitate de marina din Mangalia, informa comandamentul despre anumite aspecte legate de un control al Militiei printre militarii din respectiva unitate. Nota nu era adresata Securitatii si nu contine elemente de politie politica. In schimb, la patru ani dupa cel de-al doilea angajament, in dosarul Braia au aparut mai multe note ale unor ofiteri de Securitate care reclamau faptul ca "informatorul nu coopereaza", fiind "scapat din mana". Se remarca indeosebi o apostila din februarie 1982 a unui locotenent-colonel, care semnala urmatoarele: "Ce fel de informator este acesta, daca de patru ani nu a furnizat nici o informatie? Daca ofiterul nu stie unde mai lucreaza si unde locuieste? Pana la 1.03.1982 raportati care este situatia sa reala, daca mai are posibilitati informative, in caz contrar luati masuri de abandonare. Un control mai strict asupra muncii ofiterului cu reteaua".
Alte note ale unor ofiteri de Securitate confirma si ele ca Braia era cazut in dizgratie, deoarece nu furnizase note informative. Ultimele file din dosarul sau de informator, contin un raport datat 14.10.1982, cu propunerea de abandonare.
Raportul arata ca "Braia Doru nu se angreneaza in munca informativa si nu a primit sarcini concrete, acesta prezentand doar unele date despre unii cetateni straini pe care i-a cunoscut. Legatura s-a intrerupt in vara anului 1978, cand Braia Doru si-a dat demisia si s-a mutat de la vechiul domiciliu la o adresa necunoscuta. Din verificarile efectuate, s-a stabilit ca in vara anului 1978, Braia Doru a solicitat sa plece ca turist in RPU, Austria si RFG in vizita la prieteni si pentru a duce in strainatate urna mamei sale, decedata in 1977. Din datele existente in dosarul de pasapoarte rezulta ca Doru Braia a facut presiuni, fapt pentru care nu s-a respectat procedura normala (...) in dosar exista o adresa a UM 0678 din 26 mai 1970 prin care se comunica faptul ca este semnalat cu intentii de evaziune. Cererea catre CID nu a fost expediata, iar Circa 3 Militie concluziona ca in cazul unei plecari nu reprezinta garantia intoarcerii in tara. La 16.09.1978, Serviciul Pasapoarte al Municipiului Bucuresti i-a acordat viza de plecare in RPU, Austria si RFG pe o perioada de 90 de zile. Ulterior nu si-a mai reglementat situatia juridica fata de statul nostru si nu a mai venit in tara. In noiembrie 1980, Directia Pasapoarte l-a inclus pe Braia pe lista persoanelor carora sa nu li se mai permita intrarea in tara noastra. Acest lucru s-a solicitat ca urmare a faptului ca Braia Doru a fost semnalat ca ar fi fost contactat de unii colaboratori ai postului de radio Europa Libera, care i-au solicitat interviu, dar a refuzat (...)".
Braia a fugit la "Europa Libera"
In realitate Braia se angajase deja la postul de radio "Europa Libera". El a fost abandonat ca informator in 1982, dosarul sau fiind clasat la CID. Braia a fost cunoscut pana la Revolutie drept un militant anti-Securitate si insusi Ion Iliescu (care, conform CNSAS, cica n-a colaborat cu Securitatea, desi a fost prim-secretar PCR de judet) l-a impiedicat in 1990 sa se intoarca in Romania. Este evident ca actele din dosarul de informator nu il infatiseaza pe Braia ca un informator al Securitatii, ci mai degraba ca pe o persoana racolata in militarie, pusa sa semneze un angajament, dupa care in dosarul sau nu apare nici o nota informativa catre Securitate cum s-ar fi cerut. Dar apar dovezi ale necolaborarii sale si a fugii sale din tara la postul anti-comunist "Europa Libera". Este posibil insa ca CNSAS sa detina si alte probe. Cu toate acestea, redactarea deciziei luate in cazul Braia intarzie suspect de mult, iar cel vizat a avut deja repercusiuni in plan social si profesional, fiind la un pas sa fie dat afara de la postul de televiziune unde are o emisiune de talk-show.

---

Despre autor: