Baronii indispensabili

Bineinteles ca in cazul PSD, asocierea cu Octav Cosmanca - cel care avea in pastorire sefii organizatiilor judetene - a facut extrem de plauzibil acest peisaj. Partidul de guvernamant de la acel moment nici nu a stiut cum sa reactioneze la un asemenea atac, si consecinta a fost ca au purtat acest stigmat pana de curand.
Pe de alta parte, trebuie sa remarcam faptul ca nici macar azi nu avem o lista completa a baronilor pesedisti, pentru simplul motiv ca nici macar Coalitia pentru un Parlament Curat, cea care si-a asumat aceasta misiune, nu a reusit. Motivul a fost criteriul labil dupa care au alcatuit acea lista - articolele aparute in presa despre diverse persoane. Chiar sa fi pornit in aceasta batalie purificatoare fara sa ia in calcul ca unii baroni sunt mai baroni decat altii si pot avea control in aria lor de acoperire si pe presa? Ciudata naivitate.
Trec alegerile, PSD nu mai este la guvernare, si ce constatam? Ca niciunul dintre partidele care vor sa conteze pe scena politica nu isi permite sa nu aiba baroni, pentru ca fara acestia moare cu zile si nu intelege de ce. Partidele Aliantei revolutionare DA - PNL si PD - in functie de ministerele care le-au revenit in urma algoritmului au luat in stapanire institutiile deconcertate din teritoriu si procedeaza identic.
De data aceasta nu mai avem de-a face cu secretari generali fosti activisti ai partidului comunist, ci cu persoane luminoase, europene, care au luptat ca sa nu ne mai intoarcem in acel trecut intunecos. PNL l-a avut secretar general la preluarea guvernarii pe tanarul Mihai Voicu, apoi pe tanarul Dan Motreanu si in prezent pe Decebal Traian Remes (care omite sa isi treaca in CV-ul oficial ca a fost ministru de finante in Guvernul CDR), iar PD pe Vasile Blaga, cel care a facut mari eforturi ca sa realizeze ce n-a reusit PSD, ca sa aderam la UE. Vazand cazul de la Gorj, la prima vedere ai tentatia de a spune ca toata campania anti-baroni pe care au purtat-o venea doar din oftica. Pentru faptul ca nu se afla si ei la Putere, pentru ca ceilalti reusesc lucruri pe care ar vrea si ei sa le reuseasca si asa mai departe.
Dar, incercand sa privim situatia in detaliu si partidele doar ca niste organizatii, constatam ca acestea, de fapt, sunt niste organizatii care se intretin cu cheltuieli mai mari decat isi pot permite. Care duc campanii mai costisitoare decat ar fi legal si care au nevoie de persoane lipsite total de scrupule, ca Morega sau Mischie, care sa stranga bani de oriunde, numai sa fie stransi. Nici un partid din Romania nu isi permite sa refuze serviciile unor asemenea personaje, indiferent ce ar pretinde despre ele insele.
Revenind la cazul Morega, acesta a fost simplu de prezentat. Mai complicate sunt cele in care sefi tineri de organizatii judetene sunt evaluati ca performanta in functie de eficienta cu care aplica practicile tip Morega. Si care chiar reusesc sa il intreaca pe Morega.
In concluzie, nu pot sa nu ma intreb care este motivul real pentru care partidele romanesti prefera sa colecteze bani negri sau fraudulosi pentru a se finanta in loc sa adopte o lege a finantarii partidelor cel putin realista. Pentru ca a-i aplica lui Morega aceeasi corectie ca cea pentru Mischie, nu este solutia. Din contra.

---

Despre autor: