Cei doi principali candidati in cursa pentru Elysée nu neglijeaza relatiile cu diferitele obediente masonice, printre apropiatii lor numarandu-se multi "initiati" de rang inalt. Influenteaza, insa, francmasoneria, in mod real, viata politica franceza? Cat de relevanta mai este, astazi, "fratia" care a inspirat revolutia de la 1789 si care a proclamat idealurile republicane: "libertate, egalitate, fraternitate"?
Francmasoneria a modelat profund istoria moderna a Frantei. Desi, de-a lungul secolul al XX-lea, influenta fratiei a parut sa se diminueze enorm, elitele politice nu au rupt niciodata legatura cu diferitele obediente active pe malurile Senei. Francois Mitterrand s-a inconjurat de "initiati" inca din anii '50. In timpul administratiei sale, circa 25 la suta dintre portofoliile ministeriale au fost detinute de francmasoni. O concentratie remarcabila, avand in vedere ca, la o populatie de peste 64 de milioane de locuitori, masoneria franceza numara doar vreo 100.000 de membri. Cei mai multi dintre acestia fac parte din Marele Orient, organizatie neregulara, dar cu cea mai indelungata si prestigioasa traditie pe malurile Senei. Aparut (in 1773) ca o reactie la "monopolul" masonic anglo-saxon, Marele Orient al Frantei profeseaza libertatea absoluta de constiinta, promoveaza laicitatea si valorile republicane. Atasamentul fata de temele sociale i-au adus renumele de "masonerie de stanga". Nu e, deci, de mirare ca socialistul Mitterrand si-a gasit aici atatia aliati utili. Si succesorul lui, Jacques Chirac, desi lider al fortelor de dreapta, a avut grija sa curteze masoneria, amintind deseori ca a avut un bunic "initiat".
Toti politicienii francezi, indiferent de orientare, cultiva relatii amicale cu diferitele obediente masonice, scrie Sophie Coignard in "Le Point". Se intalnesc regulat cu Marii Maestri in cadrul unor dejunuri "informale", participa la "tinute albe" (deschise si pentru neinitiati), au grija sa strecoare in discursurile lor referiri la valorile "fratiei".
In afara de Marele Orient, alte patru obediente functioneaza in Franta: Marea Loja a Frantei, Marea Loja Nationala a Frantei (singura "regulara"), Marea Loja feminina a Frantei si "Dreptul Uman". Influenta acestora este, insa, incomparabil mai mica decat cea a "masoneriei de stanga". Care pare, acum, sa-l prefere pe candidatul dreptei. Un paradox in spatele caruia se afla fostul Mare Maestru al Marelui Orient, Alain Bauer, devenit consilier si strateg al lui Nicolas Sarkozy.
Un fost Mare Maestru, consilier al lui Sarkozy
Candidatul dreptei, Nicolas Sarkozy de Nagy-Bocsa - pe numele sau intreg Paul Stephane Sarkozy, Grof Nagybocsai Sarkozy Miklos Pal - este fiul unui grof maghiar al carui titlu nobiliar face referire la Bocsa Mica romaneasca si al fiicei unui medic evreu refugiat la Paris din Salonic.
Ministru de Interne, Sarkozy si-a sporit popularitatea mizand pe imaginea de aparator al ordinii publice, "mana de fier" impotriva delincventei. In acest context s-a produs si apropierea sa de Alain Bauer, influenta figura a masoneriei franceze, dar si criminolog de renume international. Bauer se poate mandri cu doua recorduri: a fost cel mai tanar vicepresedinte la Universitatii Sorbona, si cel mai tanar Mare Maestru al Marelui Orient al Frantei.
Nascut la 2 mai 1962, Bauer a devenit, la nici 21 de ani, ca student sindicalist, cel mai tanar vicepresedinte al Universitatii Sorbona. Functie pe care a exercitat-o pana in 1989. Dupa studii de drept si de stiinte politice, a fost numit, in 1988, consilier pe probleme de securitate nationala al premierului Michel Rocard (pana in 1990).
A urmat cursuri de perfectionare in Statele Unite, devenind un reputat specialist in domeniul delincventei si teoretician al "tolerantei zero" fata de infractionalitate. Preda cursuri de criminologie la Sorbona, dar si la academiile nationale de politie, jandarmerie sau Justitie. In 1994, a infiintat "AB Associates", o firma de consultanta pe probleme de securitate. Este, de asemenea, membru in Consiliul de administratie al "Institutului de Relatii Internationale si Strategice" (IRIS), unul dintre cele mai influente think-tank-uri din Franta.
Ministru de Interne in cabinetul Raffarin, Nicolas Sarkozy a apreciat linia dura pe care Alain Bauer o propunea in lupta cu criminalitatea. In 2003, il numeste presedinte al Consiliului de orientare al nou infiintatului "Observator pentru delincventa", aflat in subordinea Institutului pentru Inalte Studii de Securitate.
Alian Bauer nu este, insa, doar un simplu specialist in criminologie. In perioada 2000-2003, el a fost si Marele Maestru al Marelui Orient al Frantei. Desi neregulara, Marele Orient este, de departe, cea mai puternica organizatie masonica din Franta.
Potrivit publicatiei "Le Point", sfaturile lui Bauer pentru Sarkozy nu se limiteaza strict la problematica Ministerului de Interne. Consilierul francmason se pronunta si in chestiuni de strategie electorala. Cunoscut pentru franchetea sa, Bauer l-ar fi apostrofat pe Sarkozy, in toamna lui 2005: "Te comporti ca un liberal si dai impresia ca nu esti republican". Avertizand ca o asemenea imagine ar putea costa scump la alegerile prezidentiale din 2007.
Sarkozy a priceput mesajul. In septembrie 2006, in discursul pregatit pentru "Universitatea de vara" a tinerilor populari, cuvantul "republica" se repeta de 15 ori in numai trei paragrafe. Intr-o alta cuvantare, sustinuta o luna mai tarziu, la Perigueux, viitorul candidat la Presedintie face referiri repetate la "fraternitate".
In ultima vreme, Bauer actioneaza aproape pe fata pentru presedintele UMP, noteaza "Le Point". Fostul Mare Maestru explica: "Il cred capabil pe Sarkozy sa iasa din logica sloganului, pentru a provoca un soc de adevar, de care tara are nevoie. In 1981, votam pentru prima data. Am decis sa-l votez pe Mitterrand cand acesta a declarat public ca va abroga pedeapsa cu moartea, cu toate ca, potrivit sondajelor, 66 la suta dintre francezi se declarau favorabili pedeapsei capitale. In ochii mei, Mitterrand si-a castigat legitimitatea politica asumandu-si sa fie in dezacord cu doua treimi din populatie."
Masonii lui Segolene: "Reteaua" Rebsamen
Vedeta socialistilor in perspectiva prezidentialelor franceze, charismatica Segolene Royal, a diminuat, in ultimele saptamani, decalajul in cursa electorala fata de puternicul sau rival de dreapta, Nicolas Sarkozy, releva doua recente sondaje de opinie. Unul dintre ele anticipeaza chiar egalitate in turul secund, informeaza agentiile internationale de presa. Anterior, candidata stangii pierduse aproape 10 procente de popularitate din cauza unor gafe si a abordarii neinspirate a unor probleme de politica externa.
Nici Segolene Royal nu duce lipsa de relatii masonice. In anturajul sau apropiat se regasesc membri influenti ai Marelui Orient. Cei mai proeminenti: Gerard Collomb, primarul orasului Lyon, si Francois Rebsamen, strategul actualei campanii electorale.
In varsta de 56 de ani, Rebsamen este astazi numarul doi in cadrul Partidului Socialist. Desi a debutat in politica in urma cu mai bine de doua decenii, pana la inceputul anilor 2000 era putin cunoscut publicului larg. Cariera sa a intrat pe o panta ascendenta in 2001, dupa ce a devenit primar al orasului Dijon, castigand alegerile intr-o regiune traditional de dreapta. Trebuie spus ca ultima victorie socialista in localitate fusese consemnata in 1935.
Rebsamen este si el fracmason, desi a intrat "in adormire" dupa ce a castigat alegerile pentru primaria Dijonului, in 2001. Ceea ce nu inseamna ca si-a pierdut "intrarile" si influenta. "O retea de o valoare inestimabila" - comenteaza "Le Point".
Si totusi, Rebsamen nu a stiut sa evite un "pas gresit" al candidatei socialiste, exploatat prompt si tendentios de rivalii politici. Segolene Royal a fost invitata sa participe, la 4 octombrie 2006, la o "tinuta alba" (deschisa, adica, si neinitiatilor) a Marelui Orient. Prost sfatuita, ea a decis ca o asemenea reuniune nu este oportuna atat de devreme in timpul campaniei. Nu era un refuz, ci doar o dorinta de amanare. Statutul Marelui Orient interzice, insa, intalnirile cu candidatii in ultimele sase luni premergatoare alegerilor. Tocmai pentru evitarea oricaror speculatii. Asa se face ca, pana in luna mai, Segolene Royal nu va putea "bifa" vizita masonica. Prilej pentru interpretari rauvoitoare. Fratii de dreapta incearca sa acrediteze idea - falsa - conform careia candidata stangii nu ar fi fost primita din cauza unor reticente existente in chiar randurile Ordinului: Segolene n-ar fi fost "corecta din punct de vedere masonic".
Socialistii nu par prea ingrijorati. Primarul Lyonului, Gerard Collomb, unul dintre primii sustinatori ai lui Segolene Royal, a explicat pentru "Le Point": "Contrar parerii generale, francmasoneria este extrem de diversa si nu exista un vot masonic unanim. Francmasonii vor fi sensibili la toate temele sociale, umaniste, dar nu vor vota un singur om si nimeni nu i-ar putea cataliza in sprijinul unui anumit candidat." Collomb vorbeste din interior, el recunoscandu-si, inca din 1995, apartenenta la Marele Orient.
Scepticii de la UDF
Cotat cu putine sanse in cursa prezidentiala, candidatul Uniunii Democratice (Union pour la démocratie francaise - UDF), Francois Bayrou, a fost singurul care a participat pana acum la o "tinuta alba" a Marelui Orient. Cu toate astea, formatiunea sa pare cea mai sceptica in privinta influentei fratiei. "Cred mai mult in internauti decat in fracmasoni", a declarat pentru "Le Point" Maurice Leroy, deputat UDF de Loir-et-Cher. El a explicat ca, la referendumulul pentru ratificarea Constitutiei Europene, "site"-ul unui profesor de liceu a mobilizat 500.000 de voturi negative. "De unul singur, a avut mai mult impact decat toti francmasonii la un loc" - a comentat Leroy. El este de parere ca, astazi, masoneria nu are o relevanta electorala mai mare decat "asociatia vanatorilor" sau oricare alta organizatie a societatii civile. "Adevarul este ca nu mai are mare importanta, nici macar pentru niste alegeri cantonale" - e declarat Leroy pentru "Le Point". "Singurii care mai cred in influenta masoneriei sunt masonii", a concluzionat el.
Si Printul Charles Napoleon, doctor in economie si parlamentar al UDF, considera ca franc-masoneria joaca un rol neglijabil, aproape nul, in cursa spre Elysée. "La un anumit nivel, in politica, toata lumea poate fi considerata francmason"- a glumit Charles Napoleon.
Le Pen, in razboi cu francmasonii
Ultranationalistul Jean Marie Le Pen este singurul prezidentiabil care ii repudiaza pe masoni. El nu va asista niciodata la o "tinuta alba" si nu se va fotografia in compania vreunui Mare Maestru - noteaza "Le Point". Aversiunea este, de altfel, reciproca. Toate ordinele masonice din Franta interzic membrilor lor apartenenta la Frontul National sau la orice alta miscare considerata de extrema dreapta, din considerentul ca acestea vehiculeaza idei contrarii valorilor masonice. Aceasta "fatwa" a fost lansata din Marele Orient si preluata cu rapiditate in lumea masonica. Chiar Marea Loja nationala franceza, reprezentanta masoneriei regulare, care interzice discutiile politice in interiorul lojelor, este impotriva apartenentei vreunui membru al sau la organizatii de dreapta extrema.
Fratia parlamentara
Desi este la fel de veche ca si Republica, fratia parlamentara a devenit o asociatie inscrisa oficial abia la inceputul acestui an. Are 170 de membri cu cotizatiile achitate la zi. Un numar dublu o frecventeaza ocazional. Cei care s-ar putea inscrie sunt de trei ori mai multi. Conditiile? Doar doua: membrii fratiei trebuie sa fie initiati intr-una din cele cinci obediente masonice recunoscute in Franta si sa lucreze (ca alesi sau ca functionari) la Senat, in Adunarea Nationala, in Parlamentul European sau la Consiliul Economic si Social. Fratia parlamentara nu are, insa, pretentia de a influenta in mod direct dezbateri si programe politice. Circa 80 la suta dintre membrii ei actuali sunt parlamentari alesi, cu o vizibila preponderenta a stangii.
"Ii este mult mai usor unui frate sau unei surori socialiste, din motive, atat tehnice, cat si relationale, sa-si declare apartenenta la francmasonerie", a explicat Pierre Bourguignon, deputat socialist si, de trei ani, presedinte al Fratiei parlamentare. "Acestea fiind zise, trebuie spus ca din ce in ce mai multi alesi de dreapta reiau legatura cu noi, fiindca au incredere in garantiile de discretie pe care le oferim" - a precizat Bourguignon.