Am receptat cu bucurie vestea ministrului Economiei si Comertului, Varujan Vosganian. Domnia sa a dat asigurari ca in acest an nu vom avea scumpiri la gazele naturale. Mai mult, ele se pot ieftini. Asta da stire. Se pare ca ne-au salvat pretul gazelor din import si aprecierea monedei nationale. Se pare, insa. In aceeasi zi, David Davies, directorul financiar al OMV, declara ca se asteapta la un avans al profitului grupului pe fondul cresterii, in perioada urmatoare, a pretului la gazele extrase de Petrom.
Mai departe, subliniaza sursa citata, in procesul de liberalizare a pietei gazelor, Petrom anticipeaza pentru 2007 ca pretul gazului din productia interna va avea o crestere constanta. Chiar daca se face referire doar la productia interna de gaz, care acopera 60 la suta din consumul intern, anuntul ministrului Economiei il privesc cu oarecare scepticism. Nu sunt un pesimist incurabil, dar, dupa tot ceea ce s-a intamplat anul trecut, tot scandalul la scara nationala si internationala privitor la acelasi tarif al gazelor, mi se pare firesc sa imi pun intrebari. De fapt, unde este adevarul in aceasta problema? Cand s-a jucat la "cacealma"? Iata de ce. Pe site-ul aceluiasi Minister al Economiei si Comertului este postat un document interesant. In Nota de Fundamentare din data de 30.11.2006, in plin scandal al tarifului gazelor naturale, se arata urmatoarele: "Prin documentul suplimentar de pozitie privind Capitolul 14 <> (CONF - RO 6/04, Bruxelles, 23 martie 2004), Romania s-a angajat sa majoreze treptat pretul productiei interne de gaze naturale (anual cu 25 USD/1.000 m.c.), astfel incat, la momentul aderarii, acesta sa ajunga la paritate cu pretul de import. Documentul a fost adoptat de Guvernul Romaniei la 20 februarie 2004. Din analiza Autoritatii de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale se poate estima ca implementarea acestui calendar va determina la nivelul preturilor finale la consumatori o crestere cuprinsa intre 8% si 12% pentru intreg anul 2007, crestere influentata in mare masura si de evolutia pretului gazelor naturale din import".
Acest pasaj este suficient in a demonstra contradictia intre anuntul ministrului Varujan Vosganian si declaratia lui David Davies, directorul financiar al OMV. Pot fi acuzat ca adun "merele cu perele", insa eu ma bazez pe documente oficiale si declaratii ale responsabililor in acest domeniu. De pilda, tot la finele anului trecut, in baza documentului mentionat se preciza ca a fost finalizat un calendar privind pretul gazelor naturale din productia interna.
Totodata, se mai anunta ca guvernul va trebui sa isi asume public acest calendar, dar si sa convinga companiile producatoare - Petrom si Romgaz - sa fie de acord cu majorarile de preturi stabilite. Ei bine, iata ca ministrul face referire la stagnari, chiar ieftiniri, iar oficialul OMV vorbeste deschis despre un calendar al scumpirilor la extractia de gaze naturale din intern, ceea ce, coroborat cu Nota de Fundamentare, de la finele lui noiembrie anul trecut, rezulta ca a€śva determina la nivelul preturilor finale la consumatori o crestere cuprinsa intre 8 la suta si 12 la suta pentru intreg anul 2007a€ť.
Aceste procente au fost calculate de specialistii ANRGN in functie de posibila evolutie a cotatiilor internationale la gaze. Varianta optimista, reducerea cotatiilor, ar conduce la un 8 la suta la consumatorul final. Ce concluzii putem trage de aici? Prima ar fi ca ministrul Varujan nu a discutat nimic cu Petrom despre aceasta chestiune sau poate a discutat, dar cei de la Petrom au uitat sa informeze conducerea OMV. O varianta care sigur m-ar bucura ar fi aceea ca s-a identificat o solutie salvatoare astfel incat Romania sa respecte calendarul ajustarilor convenite cu Uniunea Europeana, dar sa si conserve pretul final la nivelul din 2006.
Daca este asa, ministrul merita sa fie felicitat, mai ales in conditiile in care in acest an autoritatile locale intentioneaza sa perceapa taxe de concesionare pentru terenurile tranzitate de conductele de gaz. Aceasta taxa, in mod normal, ar trebui sa se regaseasca in pretul final platit de consumatori. Se mai poate trage o concluzie care, dupa parerea mea, este grava, si anume ca cerinta Uniunii Europene ca Romania sa alinieze preturile la extractia interna la cele de import, prin marirea anuala a pretului cu 25 de dolari pe 1.000 de metri cubi - asa cum se regaseste ea in textul documentului suplimentar de pozitie privind Capitolul 14 a€śEnergiea€ť - este mai mult o recomandare, si nu o impunere.
Daca este asa, ar trebui date explicatii publice deoarece anul trecut s-a afirmat clar ca Uniunea Europeana ne impune expres o astfel de politica de preturi. Sunt doar cateva lucruri care se bat cap in cap si de aceea privesc cu scepticism declaratia ministrului Vosganian.