PSD: reformare sau resemnare?

Conform oricarei logici de partid, si cu atat mai avan unei logici mostenite din principiul leninist al centralismului democratic, de o saptamana incheiata dl. Vanghelie e seful tuturor PSD-istilor domiciliati in Capitala, de la dl. Iliescu in jos. Dnii Geoana, Nastase, Oprescu, Severin, Duvaz, Sassu, Diaconescu, Corlatean, - in fine, mai toata floarea cea vestita a conducerii centrale de partid va primi indicatii de la conducerea locala, adica de la dl. Vanghelie. Asa le trebuie.
Alegerile castigate cu o zdrobitoare majoritate de dl. Vanghelie dovedesc cel putin trei lucruri. Intai, cum arata baza politica a PSD in cel mai mare centru urban al tarii. Daca nu si-ar fi regasit identitatea in liderul lor, cei peste 1000 de membri ai PSD din Bucuresti, chemati de curand sa-si aleaga seful, nu l-ar fi votat in masa pe dl. Vanghelie. Ergo, Vanghelie le place pentru ca Vanghelie ii reprezinta.
In al doilea rand, alegerea dlui Vanghelie este expresia paroxistica a unei mari infrangeri politice. In 2004, speriati de avalansa de denunturi din presa cu privire la ilegalitatile oligarhiei PSD, liderii acestui partid au decis sa lase lest: sa sacrifice cativa baroni locali ai partidului pentru a salva conducerea centrala, cu nimic mai inocenta decat pitorestii lideri din teritoriu, dar considerata o elita sofisticata, europeana si, deci, indispensabila. Asa s-au prabusit Mischie sau Sechelariu: Asa a ajuns si dl. Vanghelie sa candideze ca independent pentru Primaria Sectorului 5. Dar dl. Vanghelie a transformat anatema in triumf si a dovedit sofisticatilor boieri din conducerea centrala ca e mai puternic decat ei. Drept care, in loc sa devina aparenta gratie unor persoane articulate si cu look european, reforma din PSD a adoptat chipul si exprimarea frusta a dlui Vanghelie. Candva, dl. Razvan Theodorescu ne explica, doct, ca amenintarile pe care le primise in ajunul mineriadei din iunie '90 contineau "agramatisme tipice de dreapta"; acum poate constata cu indreptatita mandrie ca superiorul d-sale pe linie de partid nu comite decat "agramatisme tipice de stanga".
Caci, in al treilea rand, PSD percepe acut o mutatie importanta la nivelul electoratului. Intr-un rastimp aproape egal cu cei sapte ani de-acasa, acesta a fost sensibilizat de sapte ani "La Bloc", de "Romanii" si de "Vacante Mari", "Trasniti in NATO", "Ciao Darwin" si alte capodopere ale genului. A devenit astfel o prada usoara pentru manelistii politici de orice culoare si crez, a caror ascensiune in sondajele de opinie pare de nestavilit, iar dl. Vanghelie - mai vandabil decat dl. Geoana cu cizme de cauciuc cu tot.
Acum dl. Vanghelie se pregateste sa castige pozitia de Primar General. Faptul ca, pentru confruntarea cu primarul Sectorului 3, dl. Negoita de la PD, PSD a renuntat la dl. Nicolae Ontanu, un birocrat misogin, dar discret, si isi propune sa lupte pentru victoria flamboaiantului domn Vanghelie nu poate sa insemne decat ca PSD a invatat, in fine, lectia, anume ca, orice-ar face, Bucurestii tot nu ii poate castiga. Daca n-ar fi existat, candidatura dlui Vanghelie trebuia sa fie inventata special pentru ca PSD sa piarda pentru a cincea oara consecutiv Primaria Capitalei. E treaba liderilor acestui partid daca accepta sa fie, cum se spunea pe vremuri, in coada maselor, si se resemneaza cu leadershipul dlui Vanghelie, dar nu pot sa cred ca bucurestenii se vor resemna si ei sa aleaga de buna voie si nesiliti de nimeni un primar care nu citeste nici macar almanahe.

---

Despre autor: