Directiva Lenin: pastrati tezaurul Romaniei!

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, i-a prezentat, miercuri seara, presedintelui Traian Basescu dosarul aflat la banca centrala cu documente privind tezaurul romanesc aflat la Moscova, informeaza Mediafax. "Acesta este dosarul tezaurului de la Moscova. Este dovada peremptorie ca este (tezaurul -n.r.) la ei", i-a spus Isarescu presedintelui tarii, la finalul unei lansari de carte gazduita de BNR. In prezent exista o comisie bilaterala romano-rusa care analizeaza problema tezaurului de aproape trei ani de zile. Se pare ca la solicitarea Moscovei de a nu fi discutata aceasta problema in public pana la incheierea lucrarilor comisiei subiectul a fost tinut departe de ochii opiniei publice pana in prezent. Iar o astfel de comisie isi poate desfasura activitatea ani buni de zile. De altfel toate discutiile pe marginea problemei tezaurului intre Bucuresti si Moscova au fost sabotate de partea rusa intr-un fel sau altul.
Protocoalele
La Banca Nationala a Romaniei sunt pastrate documentele care atesta faptul ca partea rusa a preluat intre decembrie 1916 si august 1917 valorile depozitate in BNR in timpul razboiului. Conform traditiei, acest dosar este transmis directorului care preia conducerea Bancii Nationale de catre predecesorul sau.
La 14 decembrie 1916 ministrul rus de Finante il imputernicea pe directorul Bancii de Stat din Moscova, Kovalnitki sa preia spre pastrare tezaurul Romaniei. In 12 decembrie 1916 la Iasi au fost incarcate sapte vagoane cu 700 de lazi continand monede si lingouri de aur, iar in 13 decembrie 1916 au fost incarcate alte sapte vagoane de tren cu 740 de lazi cu acelasi continut. Protocolul privind incarcarea si sigilarea celor 14 vagoane a fost semnat de trimisul rus A. Mossolov si de ministrul roman de Finante Victor Antonescu. Transportul a ajuns la Moscova la 21 decembrie 1916.
La 16 februarie 1917 o comisie formata din directorul BNR Capitanovici, cenzorul A. Saligny si casierul M.Z. Demetrescu pe de o parte - pe de cealalta seful sucursalei din Moscova a Bancii de Stat Vasili Iakovlevici Kovalnitki, directorul N.V. Veniaminov si adjunctul V.I. Iakovlev au inspectat aurul romanesc depozitat la Moscova. Inspectia a constatat receptionarea in ordine a aurului romanesc si a stabilit termene la care autoritatile romane putea sa inspecteze ulterior depozitul.
La 5 august 1917 a fost incheiat la Moscova un protocol privind al doilea transport de valori romanesti. Era vorba de 188 de lazi care cuprindeau - conform protocolului citat - "monede de aur, titluri de renta, obligatiuni, depozite, carti, documente si altele, in valoare totala de un miliard cinci sute nouazeci si patru milioane trei sute treizeci si sase mii sapte sute un leu si noua bani".
Telegrama lui Lenin
Unirea Basarabiei cu Romania a declansat furia bolsevicilor de la Moscova. Lenin a ordonat confiscarea tezaurului romanesc pana in momentul in care Romani va fi eliberata de sub "regimul burghezo-mosieresc".
V.I.Lenin, intr-o telegrama din 1918 catre Antonov-Ovseenko, transmitea : "Bogatele valori ale Guvernului roman trebuie pastrate cu cea mai mare grija spre a fi predate in buna stare poporului roman dupa doborarea contrarevolutiei romane". Aceasta telegrama a fost folosita de Alexandru Barladeanu in cadrul negocierilor de restituire a tezaurului din 1965, spunand ca: "a sosit momentul pentru a se indeplini directiva lui Lenin".
Ca de la comunisti la comunisti
Din stenograma convorbirilor de la Moscova din 1965, pastrata la Arhivele Nationale ale Romaniei, rezulta ca Al. Barladeanu a prezentat istoricul evacuarii Tezaurului in Rusia. In replica, L.I.Brejnev spunea : "Dupa 50 de ani, deodata, doua state socialiste incep sa-si aminteasca de relatiile dintre Guvernul tarist si Guvernul regal. Pe noi ne-a uimit insasi punerea acestei probleme. Tarismul a fost inlaturat si toate aceste casete au cazut in mainile guvernului provizoriu. Aici se termina informatiile. Nu mai gasim nici un fel de date din partea vreunei comisii, pentru ca a inceput razboiul civil si atunci, o parte din aur a fost trimis la Perm, Omsk, Kazan, Saratov, pentru a se pastra.
In felul acesta, o parte din aur, a fost jefuita in timpul razboiului civil de armatele alb-gardiste, care, probabil, l-au dat tarilor straine pentru imbracamintea pe care au primit-o". Brejnev s-a grabit sa scoata Romania datoare fata de URSS: "Exista un document din care rezulta ca Romania regala are datorii fata de Rusia tarista pentru livrari de armament si alte lucruri in suma de 300 milioane de dolari, ceea ce corespunde cu 274 tone aur...".
La randul sau, A.N.Kosaghin arata ca : "Daca o sa luam chestiunea decontarilor, ea va fi in mod incalculabil nu in favoarea Romaniei, pentru ca atunci se va pune problema datoriilor fata de Rusia tarista". Ceausescu a respins insa argumentele partii sovietice, aratand ca "Tovarasul Kosaghin pune problema decontarilor intre guvernul tarist si guvernul roman de atunci. Noi am ridicat un lucru simplu: intre doua guverne a intervenit un acord semnat de ministri de finante de atunci: aceste valori au fost date drept gaj in contul unor datorii. Dupa toate normele de drept international si interne, daca ii dai cuiva sa pastreze ceva, el este obligat sa ti-l inapoieze".
Comisiei pentru Tezaur i se pretinde Omerta
Prin Hotararea de Guvern numarul 880 din 3 iunie 2004 a fost infiintata "Comisia romano-rusa pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei, depus la Moscova in timpul primului razboi mondial".
Presedintele Comisiei este istoricul Ioan Scurtu - fost consilier al presedintelui Iliescu si director al Institutului Nicolae Iorga. Activitatea de pana acum a acestei comisii este extrem de discreta si se vorbeste chiar de o conditie pusa de partea rusa pentru pastrarea unei obscuritati informationale in Romania pe marginea Tezaurului pana la incheierea lucrarilor. Dintre istoricii romani membri ai Comisiei fac parte Ioan Chiper, Viorica Moisuc, Natalia Tampa. Ultima intalnire a acestei comisii a avut loc in mai 2006 la Moscova, urmatoarea va avea loc la Bucuresti in lunile ce urmeaza.
Din comisie mai fac parte noua membri, directorul Directiei Drept International si Tratate din Ministerul de Externe, ca secretar roman al comisiei, si reprezentanti ai Bancii Nationale, Ministerului de Externe, Muzeului National de Arta, Secretariatului de Stat pentru Culte si profesori si istorici de la Universitatea Bucuresti, Universitatea Ovidius (Constanta), si Universitatea Valahia (Targoviste), la care se adauga 13 experti (istorici, cercetatori, muzeografi, arhivisti, experti in Drept international public si in Finante publice). Partea rusa a comisiei este condusa de academicianul Alexandr O. Ciubarian si are ca secretar pe istoricul Victor V. Ischenko.
Cu ocazia primei intalniri dintre copresedintii si secretarii Comisiei comune romano-ruse, desfasurata in perioada 18-20 mai 2004 la Moscova, s-au discutat componenta comisiei, modalitatea de desfasurare a lucrarilor si programul comisiei. Cu aceasta ocazie s-a semnat Regulamentul de functionare a Comisiei pentru problema Tezaurului romanesc.
Regulamentul prevede studierea de catre comisie a problematicii Tezaurului romanesc cu prioritate in cadrul chestiunilor izvorate din istoria relatiilor bilaterale. In perioada 19-21 octombrie 2004, a avut loc la Bucuresti prima sesiune plenara a Comisiei comune romano-ruse privind problema Tezaurului Romaniei depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial.
Istoricul Ioan Scurtu a declarat pentru Evenimentul Zilei in legatura cu desfasurarea activitatii acestei comisii ca: "Se discuta mai multe probleme divergente, de exemplu bunurile rusesti aflate pe teritoriul Romaniei. Comisia a convenit insa ca problema tezaurului este prioritara". Referitor la cat de repede ar putea fi inapoiat tezaurul, Ioan Scurtu a declarat: "Este greu de estimat. Problema nu are un caracter stiintific, ci mai degraba unul politic. Daca relatiile dintre cele doua tari vor fi bune, va dura putin. In momentul de fata contextul relatiilor romano-ruse nu este unul foarte pozitiv".
BNR nu va renunta niciodata la dreptul de a revendica Tezaurul
"Romania trebuie sa fie constienta ca are un tezaur la Moscova. Banca Nationala nu va renunta niciodata la dreptul de a revendica acest tezaur", a declara acum doi ani guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, cu ocazia unui seminar dedicat istoriei tezaurului romanesc la Moscova. El a afirmat ca, din punct de vedere juridic si istoric, "dosarul tezaurului romanesc este beton" si ca deciziile privind soarta acestuia sunt exclusiv de natura politica. In opinia oficialului BNR, singura intrebare-cheie ce isi asteapta inca un raspuns este daca tezaurul romanesc a fost despartit sau nu. El a aratat ca, din documentele originale privind tezaurul Romaniei de la Moscova, reiese ca este vorba despre 93,4 tone de aur, din care 91 in moneda si 2,4 tone in lingouri. "Daca am exprima acest aur in lingouri, ar fi vorba despre circa 7000 de lingouri", a precizat Isarescu.
Restituiri partiale
Au existat doua transe de restituire partiala: in 1935, in contextul reluarii relatiilor diplomatice intre Moscova si Bucuresti, partea sovietica a restituit cateva documente de arhiva, hrisoave, documente vechi, planuri de mosii, acte de proprietate, titluri de renta si registre.
La 11 iunie 1956, N.S. Hrusciov a regizat un spectacol propagandistic, in ideea "trainicei prietenii romano-sovietice", Consiliul de Ministri al U.R.S.S. hotarand "sa transfere guvernului Republicii Populare Romane un bogat tezaur istoric". Valorile restituite reprezentau doar 33 kg de aur, 690 kg de argint, 1350 de picturi, gravuri si desene, dintre care 120 au fost tablorile originale ale lui Nicolae Grigorescu. Soarta celor peste 90 de tone de aur ramane in continuare o necunoscuta, oficialii rusi evitand sa vorbeasca despre acest subiect.
Aurul ar fi ajuns in gurile rusilor
Istoricul Florin Constantiniu afirma cu un an in urma, la un forum organizat de BNR, ca inclusiv cercetatorii rusi care analizeaza problema tezaurului romanesc se plang de faptul ca nu mai au acces la arhivele sovietice. "Asistam la o resecretizare a arhivelor sovietice", a spus cunoscutul istoric. El afirma ca, "in mod tragic, in chestiunea tezaurului au fost introduse si elemente triviale". Profesorul Constantiniu a povestit ca in convorbirile cu istoricii rusi a fost intrebat: "Ce sa va mai dam, untul care s-a topit?". El spune ca, intr-adevar, in trenurile ce transportau tezaurul romanesc la Kremlin, erau si lazi in care se aflau "perechi de pantofi ai regelui si unt". Cunoscutul istoric a subliniat ca, in acest moment, nu mai poate fi descoperit nimic nou in legatura cu tezaurul romanesc. "Istoricii romani nu mai au ce sa spuna. Obligatia de a lamuri aceasta chestiune revine numai partii ruse", sustine Constantiniu. Intr-o vizita efectuata de reporteri ai ZIUA la Moscova, un personaj creditat cu legaturi pe langa Kremlin si serviciile rusesti a afirmat pe marginea Tezaurului romanesc ca acesta este de mult topit si se afla in gurile rusilor, "ca dinti de aur".

---

Despre autor: