Andreea Raicu, Robert Turcescu si Andreea Esca sint citeva dintre exemplele de vedete din media in cazul carora atractivitatea fetei le asigura priza la public dinainte de a deschide gura.

Inca din anii ’70, psihosociologii, istoricii, antropologii si sociologii sondau notiunea de frumusete fizica. S-au ales cu rezultatul ca exista un efect de halo al acesteia: ceea ce e atractiv capata, in ochii privitorilor, si trasaturi de caracter pozitive. Apoi, concluziile au inceput sa curga: persoanele atragatoare obtineau mai usor locuri de munca si aveau o probabilitate mai mare de a se casatori. In plus, afirma specialistii incepind cu anul 1990, asocierile dintre frumusete si bunatate se formeaza la virste fragede, mai precis inca de la sfirsitul primului an de viata. Un alt experiment, efectuat in 2002 si avind drept subiecti peste 100 de copii cu virste cuprinse intre 3 si 7 ani, a constatat ca, in cazul lor, conexiunea dintre atractiv si pozitiv a functionat in cazul personajelor feminine, nu si in cel al masculilor.

Atragatori si politici

Mihaela Liliana Stroe, fondatoarea Acta Nonverbal, o companie de consultanta in imagine si comunicare, considera ca efectul de halo se resimte si in cazul barbatilor si il da drept exemplu pe John F. Kennedy: „Atunci cind a avut intilnirea televizata cu contracandidatul lui, cei care ascultau dezbaterea la radio l-au dat cistigator pe cel din urma. Aceia care o urmareau pe micul ecran l-au calificat pe Kennedy drept cistigator. Faptul ca l-au si vazut a facut sa se transfere asupra lui victoria". Cit despre exemplele din media autohtone in cazul carora se manifesta efectul de halo, Stroe il da drept exemplu pe Robert Turcescu. Numele jurnalistului si realizatorului de emisiune tv apare si pe lista specialistului in psihologia persuasiunii Andy Szekely, care le enumera si pe Oana Cuzino, medic realizator de emisiune de specialitate (are avantajul a doua arii de expertiza puse la un loc, sau chiar trei, daca emisiunea are o abordare mai larga), si pe Andreea Esca, prezentatoare ce beneficiaza de pe urma expunerii frecvente.

Apropo de efectul in cauza la masculin, Loredana Ivan, lector universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, opineaza ca, „daca in cazul romancelor de pe sticla, tendinta este de a promova blonde, chiar daca majoritatea populatiei e compusa din brunete, acest trend nu se manifesta in cazul barbatilor. In cazul lor, se respecta pur si simplu media populatiei: majoritatea celor de pe micul ecran sint bruneti".

Infantilitatea, la mare pret

Loredana Ivan afirma si ca, potrivit studiilor facute in domeniul televiziunii, tendinta este de a promova frumuseti feminine care se apropie, ca trasaturi faciale, de bebelusi. „E vorba despre buze groase, ochi mari, coboriti pina spre jumatatea figurii, nasul si barbia mici, fata rotunda spre ovala", face Ivan portretul-robot al sexului slab promovat pe micul ecran, accentuind in acelasi timp faptul ca acesta este considerat atragator la nivel global. „La noi, cea mai evidenta figura de acest tip este Andreea Raicu", considera lectorul. Si Stroe pune punctul pe frumusetile „infantile", amintind faptul ca acestea sint extrem de populare in SUA si ca psihologul Tony Malim credea ca preferinta cvasigenerala pentru astfel de figuri este programata ereditar. Efectul de halo se manifesta clar in cazul fetelor cu trasaturi infantile, ele fiind „percepute ca avind si atributele copilariei: sinceritate, submisivitate, naivitate, fapt pus in evidenta de numeroase cercetari", detaliaza Stroe. Pe de alta parte, un experiment efectuat in SUA, in 1988, de catre Diane S. Berry si Leslie Zebrowitz McArthur, a demonstrat ca exista si o parte intunecata a efectului de halo in cazul fetelor infantile. Odata invinuita in tribunal de o infractiune, daca aceasta este savirsita cu intentie, persoana cu trasaturi faciale de bebelus obtine o pedeapsa mai dura decit ar obtine un individ neatragator. Daca intentia e absenta, atunci pedeapsa va fi mai usoara decit in cazul unei persoane estetic nesatisfacatoare.

Zimbetul de magnet

„In urma cercetarilor s-a constatat faptul ca fetele atractive care afisau o expresie fericita determinau un raspuns mai ridicat comparativ cu acelea atragatoare care afisau o expresie neutra. Se pare ca valoarea de recompensa a unei figuri este sporita in cazul in care e zimbitoare, conform J. O’Doherty", puncteaza Stroe. In consecinta, continua ea rationamentul, persoanele cu figura in forma de luna, care au capacitatea de a zimbi cu intreaga fata, inclusiv cu ochii, exercita un puternic efect de halo. Persoana reprezentativa in acest sens de pe micul ecran romanesc este Melania Medeleanu, crede Stroe. „Nu trebuie privita doar gura. Se formeaza in jurul ochilor citeva cute care potenteaza zimbetul si ii garanteaza naturaletea, ceea ce se intimpla in cazul Melaniei Medeleanu."

Si tonul face muzica

„La stiri o importanta deosebita o are vocea crainicelor. La emisiunile sportive, se promoveaza in mod evident o imagine mai sexy. Prima are efect de halo in privinta competentei persoanei. A doua, in privinta abordabilitatii persoanei. Sa nu uitam ca efectul de halo este cel mai adesea un proces inconstient. Deci, asta nu inseamna automat ca spectatorii ii cer imediat dupa emisiune sfaturi jurnalistice Andreei Esca sau ii propun intilniri romantice Simonei Patruleasa, dar sugereaza o tendinta", e de parere Andy Szekely, expert in psihologia persuasiunii.

Ingerul frecvent

Cit despre rata de reusita in media pe care o asigura efectul de halo, specialistul considera ca „ar trebui sa definim mai intii din ce alte componente este creata imaginea de succes. Fara a fi exhaustiv, in aceasta lista ar fi bine sa mai intre cel putin: frecventa expunerii, varietatea ei, competenta, consecventa si imaginea anterior creata. Practic, primele trei componente determina 50-75% din rata de succes, iar restul se poate situa in zona efectului de halo. De exemplu, daca persoana in cauza mai face si alte emisiuni pe linga cea care a consacrat-o sau se implica social in alte activitati (Andreea Marin, de exemplu), realitatea confirma perceptia publica generata de efectul de halo si il consolideaza pe acesta".

Inaltimea se vede in inteligenta si in salariu Conform unei cercetari date publicitatii recent de catre CareerBuilder.com, cu cit o persoana e mai inalta, cu atit e si mai inteligenta. Inca din 2001, un studiu efectuat la University of Pennsylvania tragea urmatoarea concluzie: „Doi adulti, de aceeasi virsta si inaltime, dar care aveau inaltimi diferite la 16 ani, sint tratati diferit pe piata muncii. Cel care era mai inalt in adolescenta cistiga mai mult". Iar o cercetare mai recenta, de la University of Florida si University of North Carolina, constata ca 2,54 centimetri in plus inseamna o crestere a salariului de aproximativ 789 de dolari anual. In sfirsit, un al treilea studiu, realizat de doi economisti de la Princeton, a elucidat succesul lunganilor recurgind la explicatia cum ca acestia ar fi mai inteligenti decit restul. „La virsta de trei ani, inainte ca scoala sa fi intervenit, copiii mai inalti au performante notabile la testele cognitive", afirma studiul.

Simetria care face cu ochiul O serie de studii au confirmat ca simetria unei fete, nu neaparat in termeni de proportii, ci in cei de potrivire a partii stingi cu cea dreapta, e inerent atractiva pentru ochiul uman. Si nu numai. La rindunele, aceasta preferinta le face pe femele sa se orienteze dupa masculii cu cele mai lungi si mai simetrice cozi. Iar cintezele dungate (foto) de sex frumos se imperecheaza cu masculi ale caror culori sint cit mai simetric distribuite. Explicatia oamenilor de stiinta este ca simetria este crezuta echivalenta cu un sistem imunitar puternic, frumusetea indicind astfel gene robuste si deci o probabilitate mare ca „urmasul" va supravietui.