Comisarul pentru afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia, este ingrijorat ca Romania are in vedere o relaxare a politicilor fiscale intr-un moment de crestere economica favorabila, Comisia Europeana recomandand controlul majorarii cheltuielilor publice.
Comisia Europeana a examinat, ieri, programele de convergenta la zona euro transmise de Romania, Bulgaria si Letonia.
"Sunt ingrijorat de faptul ca tarile al caror program este examinat au in vedere o relaxare a politicilor fiscale intr-un moment de crestere economica favorabila. Acest lucru nu este in concordanta cu obiectivul constand in gestionarea unor politici fiscale prudente si asigurarea unei convergente durabile, inclusiv prin reducerea dezechilibrelor externe si controlul inflatiei. Politicile fiscale axate pe stabilitate sunt cheia unei dezvoltari economice durabile. Prin urmare, Bulgaria este incurajata sa mentina o pozitie bugetara solida, iar Romania sa aiba o strategie de consolidare bugetara mai ambitioasa. Letonia beneficiaza pe termen lung de viabilitatea finantelor publice, dar ar trebui sa evite cu prudenta politicile prociclice pentru a putea face fata dezechilibrelor sale economice in crestere", a declarat, intr-un comunicat al Comisiei Europene, comisarul pentru afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia.
Romania a prezentat CE primul sau program de convergenta, pentru perioada 2006-2009, la 25 ianuarie 2007.
Programul se bazeaza pe un scenariu macroeconomic plauzibil si are drept obiectiv un deficit in termeni structurali (in termeni ai ajustarii ciclice si excluzand masurile derogatorii) de 0,9% din PIB. Cu toate acestea, se preconizeaza ca acest asa-zis obiectiv pe termen mediu (OTM) va fi atins de-abia in 2011, adica ulterior perioadei de programare.
"Romania, care beneficiaza de o crestere chiar mai puternica decat cea a Bulgariei si se confrunta cu o majorare a deficitului extern, ar trebui sa isi amelioreze situatia bugetara prin ajustari semnificative pentru a obtine o marja de siguranta suficienta care sa permita evitarea pragului de 3% si a unei politici prociclice", se mentioneaza in comunicat.
Comisia considera ca riscurile asupra obiectivelor bugetare sunt relativ echilibrate in 2007, dar deficitele inregistrate ar putea fi ulterior mai mari decat se preconizeaza, in mare parte datorita riscului depasirii pragului de cheltuieli si datorita unei restrictionari nejustificate in 2009.
"Strategia bugetara nu asigura o marja de siguranta suficienta pentru a evita ca deficitul sa depaseasca pragul de referinta de 3% din PIB, in conditiile unor fluctuatii macroeconomice normale. Deficitul structural, estimat la 3% din PIB in 2006, este prevazut sa creasca in 2007 si se preconizeaza o scadere a acestuia doar in 2009, pana la 2,25% din PIB. Eforturile de ajustare sunt mai degraba limitate, avand in vedere perioada economica favorabila prin care trece Romania. In plus, ajustarea este decalata spre sfarsitul programului si nu este sustinuta de suficiente masuri, in special in 2009", se spune in comunicat.
In ansamblu, in contextul unor perspective de crestere puternica si a deteriorarii deficitului extern, programul are in vedere o relaxare fiscala prociclica in 2007.
"Progresele in vederea atingerii obiectivelor pe termen mediu, care este prevazut a fi atins ulterior perioadei de programare, sunt, in mod clar, insuficiente si prea decalate. De asemenea, exista anumite riscuri cu privire la atingerea obiectivelor bugetare incepand cu anul 2008", se mai arata in comunicat.
Pe de alta parte, nivelul datoriei publice este scazut, sub 15% din PIB, si, in cadrul programului, se prevede diminuarea in continuare a acestuia.
Comisia invita Romania sa profite de conjunctura economica favorabila pentru a accentua ritmul ajustarii in vederea atingerii obiectivelor pe termen mediu prin fixarea unor obiective bugetare mai ambitioase in 2007 si in anii urmatori.
O alta recomandare este ca Romania sa controleze cresterea majora prevazuta a cheltuielilor publice si sa reexamineze structura acestora pentru a ameliora potentialul de crestere, precum si sa imbunatateasca planificarea si executia cheltuielilor publice intr-un cadru mai strict pe termen mediu.