Catedra coruptiei

Profesorii spagari se admira ingaduitor si isi justifica reciproc existenta. Dar exista o solutie pentru a eradica narcisismul mitei academice.

Studentii din mai multe universitati au spus recent, la unison, ca unii profesori cer spaga pentru a-i trece la examene. Rectorii universitatilor zic ca, pina nu vad dovezile, nu cred o iota.

Am fost student si inca la o facultate unde spagile erau din cele mai grase. Asadar, pot spune scurt si la obiect: rectorii care nu stiu ca la ei in batatura se fura ca-n codru, fie sint naivi si totul se face pe la spatele lor (caz in care nu au ce cauta pe post), fie cunosc cazuri si exemple. Caz in care sint, nu neaparat complici, dar multimea elementelor din care s-ar putea alege caracteristicile lor e alcatuita din notiunile: lasi, nepasatori, beneficiari indirecti, mincinosi, neputinciosi. Luate in orice combinatie, aceste elemente produc o reactie chimica in care caldura degajata strimba notiunea de universitate, iar precipitatul se depune sub forma de plicuri prin diverse buzunare.

Exista insa o anumita nuantare ce apare in mai orice relatie spaga - profesor. Daca inveti al naibii de bine, treci orice examen. Dar cum cei care o fac reprezinta o minoritate, restul se transforma intr-un mediu de cultura pentru microbii cu titluri academice. Microbi ale caror colonii difera prin forma, culoare sau miros. Intr-un fel pute cazul familiei Maghiar ce a facut ca la Oradea sa fie posibila eliberarea unor diplome pentru facultati ce nu exista si in alt fel miroase teancul de parai incasat discret de la un student arab pentru un examen real. Mai virtos se coloreaza coruptia pe hirtia de filtru a unui profesor ce conditioneaza cinciul de o anumita suma de bani si mai palida este atunci cind banii sint necesari doar pentru o nota mare. Parca mai organizati sint acei microbi ce incaseaza spaga prin secretara lor, interfata dintre student si profesor. Si totusi mai discreti par aceia ce accepta nevinovati cadouri nesemnificative, precum laptopuri, whisky vechi, pixuri scumpe. Ba unii au pretentia ca sint chiar facatori de bine atunci cind isi pun studentii la tradus carti straine pe care sa le foloseasca apoi in propriile scrieri. Asa se vad intre ei si isi justifica reciproc existenta profesorii spagari.

Dar in afara laboratorului pervers in care a fost transformat invatamintul superior prin grija lor, realitatea e alta. Toti sint organisme daunatoare sanatatii academice si nu pot fi tratati cu jumatati de pastile. Flagranturi se pot organiza oriunde. Dar acolo unde chiar in conducerea universitatilor isi fac veacul asemenea microbi, ele trebuie realizate de cineva din afara mediului contaminat. V-ati intrebat vreodata ce s-ar intimpla daca la universitatile romanesti ar ajunge rectori profesori din strainatate? Nu cred ca s-ar gindi de doua ori inainte sa ceara politiei sa organizeze un flagrant atunci cind studentii sesizeaza o asemenea problema.

---

Despre autor: