Sub acest titlul a fost dat publicitatii, cu ocazia reuniunii jubiliare a Sfantului Sinod rus din august 2000, un document pentru moment singular in bibliografia ortodoxa1. Textul se doreste un prim pas catre problematica sociala a teologiei ortodoxe contemporane. Sinodul care canoniza in acelasi timp familia ultimului tar al Rusiei a reusit sa puncteze in mod vizibil orizontul viitoarelor preocupari sociale ale Ortodoxiei mondiale si sa trezeasca interesul (si uimirea) Occidentului.
Documentul din 2000 este structurat in 16 capitole care reprezinta tot atatea teme: I. Pozitii teologice fundamentale, II. Biserica si natiune, III. Biserica si stat, IV. Etica crestina si dreptul secular, V. Biserica si politica, VI. Munca si roadele ei, VII. Proprietatea, VIII. Razboi si pace, IX. Criminalitate, pedeapsa, indreptare, X. Probleme ale moralitatii personale, familiale si sociale, XI. Sanatatea persoanei si a poporului, XII. Probleme de bioetica, XIII. Biserica si problemele ecologice, XIV. Stiinta, cultura si educatia seculare, XV. Biserica si mijloacele de informare in masa seculare, XVI. Relatii internationale. Probleme ale globalizarii si secularismului.
Lectura textului scoate la iveala efortul deloc neglijabil de a pune in dialog discursul teologic ortodox propriu-zis cu teme si termeni ce caracterizeaza dezbaterile actuale. Aceasta simpla alaturare explica de fapt si diferentele de calitate intre capitole. Astfel, pentru a da doar un exemplu, capitolul „Munca si roadele ei" ar fi putut sta si intr-un manual de teologie de dinaintea caderii comunismului. Dupa ce lauda si argumenteaza importanta muncii, autorii subliniaza riscul indepartarii de Dumnezeu din cauza prosperitatii si atrag atentia asupra obligatiei celor ce castiga prin munca sa ii ajute pe cei in nevoi. Cam atat. Autorii nu par sa fie deloc sensibilizati de faptul ca asistam la o redefinire a muncii in sistemul economic al pietelor de capital si al valorilor simbolice transferabile, ca „munca" unora este fatala pentru locurile de munca ale altora, ca aceasta a devenit intre timp o regula de fier a concurentei si o conditie inevitabila pentru realizarea castigurilor la bursa, ca se adanceste lipsa de echivalenta intre valoarea reala a muncii si remuneratie, motiv direct pentru exodul economic al oamenilor tineri dinspre Est spre Vest si dinspre Sud spre Nord, perpetuarea somajului si a crizei de solutii la nivelul politicilor sociale. Sunt transformari care se deruleaza mai ales in tari precum Rusia, caracterizate tocmai de cinismul unor cifre excelente la nivel macro-economic dar care nu au aproape nici un efect direct pentru nivelul de trai al majoritatii populatiei. Aceste aspecte ar fi trebuit sa se regaseasca - inclusiv sub forma unei critici ferme la adresa neoliberalismului si a formei salbatice de capitalism - intr'un document ce doreste sa ofere o viziune cu aplicabilitate sociala.
Dincolo de aceste inconsecvete, inerente unei initiative fara precedent, sa vedem ce aduce cu adevarat nou si innoitor documentul din 2000. Or, noutatea prin excelenta a textului este tematizarea pentru prima data la acest nivel a modului in care Biserica si membrii ei trebuie sa se raporteze la puterea seculara.
Viziunea sociala a Bisericii Ortodoxe Ruse
Sub acest titlul a fost dat publicitatii, cu ocazia reuniunii jubiliare a Sfantului Sinod rus din august 2000, un document pentru moment singular in bibliografia ortodoxa1. Textul se doreste un prim pas catre problematica sociala a teologiei ortodoxe
Sursa: Adevarul
Adevarul - alte stiri si articole preluate pe 9AM
Discutii asupra articolului "Viziunea sociala a Bisericii Ortodoxe Ruse":
Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, 9AM incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.
