Falia dintre „vechea" si „noua" Europa nu a fost niciodata mai evidenta ca in cadrul ultimei reuniuni de la Bruxelles a ministrilor de externe a statelor membre ale Uniunii Europene. Marul discordiei a fost de acesta data „scutul american de aparare antiracheta". Discutia a fost deschisa de sefa diplomatiei austriece, Ursula Plassnik, care in cadrul dejunului de lucru le-a declarat colegilor sai europeni ca „ austriecii sunt deosebit de ingrijorati" de modul in care evolueaza acest „dosar". Cu putin timp inaintea inceperii reuniunii, doamnei Plassnik i s-a alaturat seful diplomatiei luxemburgheze, Jean Asselborn, care s-a aratat „deosebit de ingrijorat" de faptul ca amplasarea instalatiilor militare americane pe teritoriul Cehiei si al Poloniei va tensiona in mod nejustificat relatiile tuturor statelor europene cu Rusia si va modifica semnificativ mediul de securitate regional.„Mi se pare de neconceput ca, dupa Caderea Zidului Berlinului, cineva sa isi doreasca escaladarea tensiunilor pe continetul european" a declarat el potrivit Reuters, adaugand „nu vom avea stabilitate in Europa daca fortam Rusia sa stea la colt... va trebui sa ajutam Polonia si Republica Ceha sa se ralieze la pozitia europeana comuna". Seful diplomatiei cehe, Karel Schwarzenberg a ripostat „Sunt extrem de surprins de aceste declaratii facute de cele doua tari" adaugand, potrivit EUObserver, „este mai degraba ciudat ca aceste doua state se declara preocupate de aceasta problema. De fapt, toti cei care sunt cu adevarat preocupati de securitatea Europei stiu ca vem nevoie de un sistem de aparare antiracheta". Karel Schwarzenberg a continuat „ adevarata problema este ca Europa doar abia a inceput sa se gandeasca la construireaunui sistem de aparare antiracheta in vreme ce SUA sunt mult mai avansate in acest domeniu. Sistemul pe care il construim va fi pe deplin compatibil cu standardele europene de aparare". Seful diplomatiei daneze, Per Stig Moller, a fos unul dintre putinii participanti la reuniune care a luat o pozite transanta fata de una dintre cele doua tabere. „ A avea un sistem care sa ne apere sa fim loviti de rachete este mai bine decat a nu avea nici un fel de protectie si de a ne trezi intr-o zi loviti". Desi Varsovia si Praga nu au semnat inca documentele prin care permit Washingtonului amplasarea pe teritoriul lor a instalatiilor incluse in sistemul „scutului antiracheta", faptul nu este decat o chestiune de timp avand in vedere hotararea exprimata in acest sens de guvernele din cele doua state europene. In aceeasi zi cand la Bruxelles avea loc acest schimb de replici acide intre mai vechii si mai noii membri ai familiei europene la Moscova, Consiliul de Securitate al Rusiei, anunta potrivit EU Observer modificarea strategiei de securitate nationala sub impactul faptului ca „in ultimii ani fortele militare au capatat un rol crescut in politica marilor puteri iar aliantele militare, in special NATO s-au intarit". Ca o expresie directa a continutului acestei noi strategii nationale de aparare ruse putem cita declaratia data de comandantul fortelor aeriene ruse, Igor Chvorov, cotidianului polonez Gazeta Wyborcza: „Suntem pregatiti sa distrugem elementele scutului antiracheta american care vor fi amplasate in Polonia si Cehia... toate avioanele strategice ale fortelor noastre aeriene pot executa misiuni de bruiaj electronic si distrugere fizica". Pe acest fond, vocea sefului diplomatiei al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a carui tara, departe de a principalul „motor" al Uniunii Europene, detine si presedintia acesteia, care indema la calm, pare la fel de firava ca zgomotul facut de aripile fluturelui „Speranta" ramas in urma tuturor relelor in cutia unei Pandore din secolul XXI.