Curtea de Apel Bucuresti a respins contestatia Monei Musca privind decizia Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care stabilise ca aceasta a facut politie politica. Probabil ca Mona Musca va ataca mai departe hotarirea CNSAS la CEDO, poate chiar si bunului Dumnezeu ii va cere sa-i spele numele. Un demers despre care trebuie spus din capul locului ca are o doza de ipocrizie extrema. Pentru ca nu faptul de a fi colaborat cu fosta Securitate trebuie sa i se reproseze in primul rind Monei Musca. Esential este ca a ascuns activitatea sa scriitoriceasca in folosul Securitatii, desfasurata sub pseudonimul Eva. Mai rau de atit, cind a fost chestionata de jurnalisti asupra acestui aspect al trecutului sau, a negat din toate puterile sale de reper moral al societatii romanesti de dupa 1989. Abia atunci cind evidentele nu i-au mai dat nici o posibilitate de a se fofila a recunoscut, dar a facut-o rosind cu o candoare aproape scolareasca, scuzindu-se ca nu avea habar ca prin notele sale informative a devenit un slujitor al Securitatii. Acestea sint marile pacate al Evei, acele fapte pentru care scena politica ar trebui sa o primeasca pe doamna Musca doar cu cortina trasa.