In urma unei sesizari depuse de 71 de parlamentari, in mare parte membri ai Partidului Democrat, Curtea Constitutionala a decis, in sedinta din 21 februarie, cu majoritate de voturi, ca modificarile aduse Legii referendumului sunt neconstitutionale, deoarece "aceste dispozitii, din legea criticata, pot genera
blocaje constitutionale, data alegerilor devenind dependenta de data desfasurarii referendumului". In motivarea judecatorilor de la Curtea Constitutionala, data publicitatii luni, se arata ca articolul nou introdus potrivit caruia organizarea referendumului nu poate avea loc simultan cu desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai putin de sase luni inainte de data alegerilor, ar incalca prevederile constitutionale referitoare la faptul ca "suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative (...) si prin referendum" si ca "presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national", deoarece consecinta intrarii lui in vigoare ar fi "ca in anii electorali nu s-ar mai putea organiza referendum". Se considera ca sunt incalcate si dispozitiile constitutionale care stabilesc ca, in cazul aprobarii propunerii de suspendare din functie a presedintelui Romaniei, trebuie sa se organizeze referendum pentru demiterea acestuia in cel mult 30 de zile, or, daca acest lucru ar surveni in perioada de sase luni inainte de alegerile la care se refera modificarea legislativa, referendumul nu s-ar putea organiza. Curtea Constitutionala constata ca alineatul nou introdus prin legea criticata este contrar celor doua articole din Constitutie prezentate mai sus si instituie chiar unele conditii referitoare la organizarea si desfasurarea referendumului, limitand sau ingradind dreptul poporului de a-si exercita suveranitatea.
Din analiza rezulta ca referendumul se poate desfasura oricand in cursul anului, daca Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din functie a presedintelui Romaniei.
"Asadar, potrivit Constitutiei, nu exista nici o alta conditie care sa interzica organizarea si desfasurarea referendumului simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European, ori intr-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor mentionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate sa o faca", se mai arata in motivarea Curtii Constitutionale. Aceste exigente extraconstitutionale cuprinse in lege impiedica organizarea oricarui referendum, in conditiile in care, practic, in Romania,
s-ar putea sa se desfasoare alegeri in fiecare an.
De asemenea, modificarile respective, adoptate pe 6 februarie, ce prevedeau ca, in cazul unui referendum, presedintele tarii poate fi demis cu majoritatea voturilor valabil exprimate si nu a cetatenilor inscrisi in listele electorale, contravin Constitutiei deoarece modificarea "creeaza practic doua tipuri de presedinte - un presedinte ales la primul tur de scrutin si altul ales la al doilea tur de scrutin", ceea ce determina "o diferenta de legitimitate intre cele doua categorii". Or, in opinia autorilor sesizarii, presedintele Romaniei, odata ales, are "un statut constitutional care nu poate fi diferentiat in raport de numarul de voturi cu care a fost ales" si nici nu face deosebire dupa cum presedintele Romaniei a fost ales in primul sau al doilea tur de scrutin. Se mai invoca si incalcarea prevederilor constitutionale privind "Raspunderea presedintelui interimar", deoarece textul din legea criticata se refera doar la presedintele ales in conditiile art.81 alin.(2) sau (3), iar "persoana care asigura interimatul functiei de presedinte al Romaniei nefiind aleasa in conditiile art.81 nu ar putea fi demisa prin referendum daca legea ar intra in vigoare, pentru ca ‘nu stabileste procedura aplicabila". Autorii sesizarii sustin ca proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor contravine principiului neretroactivitatii legii, din Constitutie, prin aceea ca instituie o noua modalitate de demitere a presedintelui decat cea existenta la data alegerii sale in functie, iar "astfel de modificari esentiale nu pot interveni in timpul exercitarii mandatului". Motivarea Curtii Constitutionale arata ca "exigentele stabilite de Constitutie pentru alegerea presedintelui Romaniei si cele care se refera la demiterea acestuia in urma unui referendum nu sunt simetrice, deoarece ele reprezinta institutii juridice diferite, cu roluri si scopuri diferite, fiecare avand un tratament juridic distinct". Potrivit judecatorilor Curtii Constitutionale, "in cazul savarsirii unor fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei, presedintele Romaniei - oricine ar fi acesta si oricum ar fi devenit sef al statului - poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. In acest sens sunt si prevederile art.96 din Constitutie, care stabilesc o a doua cale pentru incetarea functiei de presedinte al Romaniei, si anume punerea lui sub acuzare pentru inalta tradare. Si in acest caz, deschiderea drumului spre incetarea mandatului prezidential este decisa de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna, care pot hotari punerea sub acuzare a presedintelui Romaniei - indiferent cine este acesta, cu cate voturi a castigat alegerile sau prin ce modalitate a ajuns sa ocupe aceasta functie - cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor". Potrivit motivarii, dispozitiile constitutionale privitoare la majoritatea ceruta pentru alegerea presedintelui in primul tur de scrutin sunt suficiente pentru a permite stabilirea solutiilor de demitere a sefului statului, in toate cazurile, pe calea analogiei, si nu a simetriei juridice. Cu toate acestea, Curtea Constitutionala nu exclude posibilitatea ca legiuitorul sa opteze pentru o majoritate de voturi relativa pentru demiterea presedintelui Romaniei in toate cele trei situatii. Autorii sesizarii mai apreciaza ca dispozitiile legii criticate au caracter retroactiv, deoarece aceasta "stabileste o alta modalitate de demitere a presedintelui Romaniei decat cea prevazuta de lege la data alegerii sale in functie".Argumentatia in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru.