Trei politisti de la Corpul de Control al MAI, serviciu ce ancheteaza cazul angajatilor care si-au cumparat ilegal locuintele de serviciu, si-au luat si ei asemenea case de la minister.

Corpul de Control al ministrului Vasile Blaga a fost singura entitate sesizata de conducerea Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) dupa ce „Cotidianul" a dezvaluit, in urma cu doua saptamini, afacerile „politistilor imobiliari". Acesta urma sa verifice daca angajatii ministerului care si-au achizitionat locuintele de serviciu au procedat legal sau nu. Adica daca au declarat sau nu in fals ca nu mai detin alte locuinte proprietate personala, ei sau sotiile, atunci cind au facut cerere de cumparare.

Dar trei dintre politistii ale caror nume se regasesc pe lista cumparatorilor de locuinte de serviciu fac sau au facut parte din Corpul de Control, iar la data semnarii contractelor aveau si alte case in proprietate. Nimeni nu le-a verificat declaratiile de avere.

Doi la vedere, unul e pitit

Astfel, comisarul-sef Niculae Tutanescu are acum doua imobile. Si-a cumparat in 1997 o garsoniera de 25 de metri patrati, pe Strada Franceza, in Bucuresti. Dupa sase ani a inchiriat si o locuinta de serviciu de la MAI, al carei proprietar a devenit in 2006. Ne-a transmis prin Biroul de presa al ministerului ca nu vrea sa comenteze.

Un alt ofiter care a activat in cadrul Corpului de Control, iar acum lucreaza la structura de anticoruptie, este Claudiu Maiac Mihai. Din 1998, este proprietarul unei locuinte in judetul Calarasi. A inchiriat o casa de la MAI in 2005, apoi a cumparat-o, cind inca activa in Corpul de Control. Claudiu Maiac Mihai sustine ca apartamentul din Calarasi, de doua camere si o suprafata de 65,79 metri patrati, este prea mic pentru o familie de cinci persoane. Nu are actualizata pe site declaratia de avere.

Comisarul-sef Nicolae Sandu, tot de la Corpul de Control, a cumparat locuinta de la MAI in 2006. Potrivit declaratiei de avere din 2005, el mai detine un apartament in Cluj-Napoca, de 36 de metri patrati, pe numele sotiei, pe care-l detine ca si „uzufruct viager" (doar cu drept de folosinta), „donatie de la tatal sau, Iuga Ioan". In 2006, el nu si-a reactualizat declaratia de avere.

In cazul sau, ministerul are o pozitie ciudata. El figureaza cu locuinta pe lista „politistilor imobiliari" furnizata de MAI, dar, pe de alta parte, Corpul de Control ne-a raspuns ca Nicolae Sandu nu si-a cumparat casa de la MAI: „Dintre cei doi ofiteri de la Corpul de Control (n.r. - Sandu si Tutanescu), doar comisar-sef Tutanescu Nicolae a cumparat, in luna ianuarie 2006, locuinta de serviciu". Si comisarul-sef Sandu a refuzat sa ne dea o declaratie.

Nici macar sefii lor nu i-au controlat

Cei trei ofiteri nu au fost verificati nici chiar de Corpul de Control, pentru ca serviciul „nu a fost sesizat in nici un fel, cu privire la savirsirea unor ilegalitati in procesul de cumparare a locuintelor de serviciu".

Pina la publicarea in „Cotidianul" a articolului despre „politistii imobiliari", Corpul de Control nu a verificat de la sine nici o declaratie de avere. Si ne explica si de ce: pina la ordinul dat de ministrul Vasile Blaga, nu i-a sesizat nimeni: „Intrucit institutia noastra nu a fost sesizata despre savirsirea unor fapte in contradictie cu prevederile actelor normative, nu s-au dispus masuri de verificare a contractelor de vinzare-cumparare a locuintelor de serviciu". Mai mult, dupa ordinul lui Blaga nu sint verificati toti cei 408 politisti aflati pe lista acelora care au cumparat locuintele de serviciu, ci doar „cadrele MAI mentionate in articolul de mai sus" (n.r. - adica cel care se referea la cei cinci angajati aflati in culpa, descoperiti de „Cotidianul").

Politistii au interpretat Legea locuintei dupa avantajul fiecaruia Majoritatea angajatilor MAI care mai aveau o casa in momentul cumpararii locuintei de serviciu au replicat ca ei nu au incalcat legea, intrucit aceasta le permitea achizitiile daca aveau alte case prea mici. Locuintele de serviciu au fost vindute in baza a doua legi, 562/2004 si 357/2006, in care se precizeaza ca nu poate cumpara o locuinta de serviciu cel care detine o alta locuinta „care indeplineste conditiile minimale prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996". Numai ca sintagma de „conditii minimale" nu se regaseste in Legea locuintei. Legea face referire doar la „cerinte minimale" (intrare separata, loc de dormit, bucatarie, baie si grup sanitar) si „exigente minimale" (care mai cuprinde, in afara cerintelor minimale, si o conditie minima de spatiu pentru fiecare membru al familiei). Astfel, legea cere ca pentru o persoana suprafata minima sa fie de 37 de metri patrati; pentru doua persoane, de 52 de metri patrati; pentru trei persoane, de 66 de metri patrati; pentru patru persoane, de 74 de metri patrati; pentru cinci persoane, de 87 de metri patrati; pentru sase persoane, de 93 de metri patrati; pentru sapte persoane, de 107 metri patrati, iar pentru opt persoane, de 110 metri patrati. Pentru ca legislatia a fost aici neclara, fiecare politist a interpretat legea in felul in care l-a avantajat. Angajatii MAI s-au scuzat ca celelalte case pe care le mai detin nu indeplinesc doar conditia de suprafata minima, desi intrunesc celelalte cerinte minimale din Legea locuintei.