ZIUA continua seria dezvaluirilor privind afacerile murdare, suspecte de spalare de bani, ale fostului ofiter de Securitate, Ioan Niculae. Milioane de dolari provenind din Insulele Virgine Britanice (BVI) au intrat in tara, incepand cu anul 2002, avand destinatia SC INTERAGRO SA. Dand dovada de o imaginatie si abilitati demne de o cauza mai buna, magnatul zimnicean a fraudat cu succes legile romane, transferand pachetul majoritar de actiuni detinut la ASTRA ROMANA catre obscura companie KREYTON ENTERPRISES Ltd. In spatele acesteia, dupa toate indiciile, tot Niculae se afla. In decurs de un an, magnatul si-a valorificat, prin vanzare pe piata de capital, aproape intreaga participatie obtinuta in cadrul procesului de privatizare. In acest mod a obtinut 4,6 milioane de USD numai in urma tranzactiilor cu KREYTON. Apoi, INTERAGRO a revenit in forta, in anul 2003, acaparand, in cadrul unei controversate majorari de capital prin aporturi in natura, o buna parte din capitalul social al rafinariei. O parte din aceasta noua detinere a fost transformata, in 2004, in alte 1,7 milioane de dolari, bani tot de la KREYTON.
In urma vanzarii succesive de actiuni catre KREYTON, SC INTERAGRO a ajuns sa mai detina, in toamna anului 2003, sub 2% din capitalul social al Rafinariei ASTRA. In conditiile in care firma lui Niculae isi asumase numeroase obligatii investitionale post-privatizare. Misteriosul investitor are sediul social in BVI, fiind reprezentat legal prin avocati fiduciari din Cipru, iar in Romania de av. Anamaria Zeles. KREYTON este o societate cu actiuni la purtator, al caror regim de circulatie e pe cat de ocult, pe atat de avantajos pentru adevaratul titular al capitalului (beneficial owner) ce nu poate fi identificat. Legislatiile celor mai multe state impun restrictii afacerilor derulate prin astfel de firme, si chiar paradisurile fiscale renunta treptat la aceste forme de societati. Apar in schimb actionari fiduciari (nominees) care ascund mai departe identitatea adevaratilor titulari. Societatile off-shore apar si dispar din circuitul economic international, fara ca vreunul dintre actionari sau administratori sa poata fi tras la raspundere. Doar rareori patrimoniul acestor firme poate fi urmarit si executat.
Spalare de bani dejucata
La mijlocul anului 2002, Rafinaria ASTRA era controlata de firmele lui Ioan Niculae, Asigurarea Romaneasca - ASIROM SA - cu 37,65% din capitalul social, si SC INTERAGRO SA - cu 24,5%. Activitatea de baza a rafinariei consta in productia de uleiuri industriale, materia prima - titeiul naftenic de productie autohtona - fiind achizitionata de la PETROM. Dupa privatizarea acestei societati de catre OMV, in contextul razboiului din Irak si a cresterii abrupte a pretului mondial al petrolului, austriecii au corelat pretul petrolului romanesc cu cotatia internationala, refuzand orice parteneriat privilegiat cu ASTRA. Societatea ploiesteana a fost nevoita, in 2004, sa-si suspende activitatea centenara, situatie in care se afla si in ziua de azi.
Ioan Niculae a incercat, in vara lui 2002, sa vanda 6,96% din actiunile rafinariei. Insa nu oricum, ci cu exorbitantul pret de 3000 de lei/actiune. In conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni era de numai 1000 de lei, iar pretul de tranzactionare nu se situa la mai mult de 710 lei/actiune. Probabil, planul lui Niculae era de a determina ASIROM, ce dispunea de mari lichiditati inclusiv din banii asiguratilor, sa subscrie in oferta. In acel moment, Broadhurst Investments Ltd., un alt off-shore cu sediul in Cipru (administrata de Compania americana NCH Advisors Inc. din Delaware), in calitate de actionar minoritar semnificativ la ASTRA, a cautat sa dejoace planul magnatului. Broadhurst a oferit la randul sau actiuni la ASTRA, reprezentand tot 6,96% din capitalul social, insa la un pret mai mic, de numai 2900 de lei/actiune. Oferta Broadhurst a ramas nesubscrisa, insa a garantat deopotriva esecul ofertei INTERAGRO.
Parteneriat ticalos
In 2002, in cadrul unor tranzactii bursiere speciale, KREYTON a preluat de la INTERAGRO 9,99% din actiunile ASTREI. Anul viitor s-a aratat din nou interesata sa cumpere alte 23,35 procente, la pretul de 600 de lei/actiune, de asta data prin oferta publica de cumparare. Si acum, Broadhurst a incercat sa dejoace sau, la limita, sa profite de planurile lui Niculae, dar de data asta fara succes. Actionarul minoritar s-a oferit sa cumpere tot 23,35% din capitalul social al ASTREI, dar la pretul de 630 de lei/actiune. Numai ca INTERAGRO a preferat sa piarda circa 200.000 USD, subscriind cea mai mare parte a detinerii sale in oferta KREYTON, semn ca nu de banii Broadhurst avea magnatul nevoie. Principalii beneficiari ai banilor proveniti din surse oculte au fost actionarii INTERAGRO (15,7%) si controversatul om de afaceri Vasile Crestin (9,4%).
Supraevaluare de 26,6 ori
Aportul in natura impus de Ioan Niculae a fost imens supraevaluat, fata de valoarea reala a activelor respective. Acest lucru l-ar putea observa orice anchetator, indiferent de experienta sa, daca ar compara actul aditional de majorare a capitalului INTERAGRO, cu cel al majorarii capitalului ASTREI ROMANE.
Mai clar, INTERACTION SRL (apartinand tot lui Niculae) majorase, la 15.01.2003, capitalul social al INTERAGRO SA, cu exact activele de la Giurgiu, adjudecate de putina vreme in cadrul unor executari silite si evaluate la 7.057.000.000 lei (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, nr. 2588/23.X.2003). Aproape noua luni mai tarziu, aceleasi active au fost raportate de INTERAGRO in capitalul social al ASTREI, insa la un pret supraevaluat de 26,6 ori, adica 187.765.776.791 lei (M.O., Partea a IV-a, nr. 3373/22.XII.2003). Descrierea bunurilor aportate in ambele societati este aceeasi pana in cele mai mici detalii, dupa cum au constatat avocatii fondului Broadhurst. Acestia, in decembrie 2006, au promovat la Tribunalul Prahova o actiune sociala in raspundere impotriva membrilor Consiliului de administratie al ASTREI, solicitand in nume propriu si pe contul rafinariei prejudicii de peste cinci milioane de euro. In concluzie, Niculae & Co. au furat de doua ori. O data statul, deoarece nu s-a investit in mod real, asa cum suna obligatia din Contractul post-privatizare, si a doua oara pe ceilalti investitori, a caror cota la capitalul ASTREI a fost diminuata artificial.
Aici mai trebuie mentionat ca raportul de evaluare a bunurilor aportate in rafinarie, intocmit de SC VALOR SA Bucuresti, a fost si este in continuare inaccesibil celorlalti actionari ai Rafinariei ASTRA, constituindu-se intr-un veritabil secret al Consiliului de administratie. Ceea ce ne poate face sa credem ca reprezentantul evaluatorului, Stefan Cristian Burtica, este prietenul de taina si complicele in ilegalitati al lui Ioan Niculae.
Majorare ilegala de capital
In urma ingineriilor financiare descrise mai sus, Ioan Niculae a pus in aplicare un nou plan diabolic, pentru revenirea spectaculoasa a SC INTERAGRO in actionariatul Rafinariei ASTRA.
Sub pretextul investitiilor post-privatizare, Consiliul de Administratie al rafinariei, controlat in continuare de magnat, a aprobat o ilegala majorare de capital, la 23.09.2003. Normal ar fi fost ca o astfel de hotarare sa fie adoptata de Adunarea Generala a Actionarilor. Dar locotenentii lui Ioan Niculae, si anume administratorii Corneliu Tanase, Gheorghe Albu si Fotin-Aurel Bacila, s-au prevalat de o imputernicire AGA din vara lui 1998, care intre timp devenise caduca, aproband declansarea majorarii de capital cu colosala suma de aproximativ 300 de milioane de USD. Din acesti bani, INTERAGRO, desi la acea data mai detinea doar 1,74% din capitalul social al ASTREI, urma sa subscrie actiuni, in limita acestui procent infim, in schimbul unui aport in natura de 187.765.776.791 lei. Cum era si de asteptat, 98,26 procente din proaspata emisiune de actiuni la valoare nominala nu au fost deloc subscrise de ceilalti actionari, nici macar de KREYTON ENTERPRISES. In acest mod, SC INTERAGRO si-a incheiat spectaculos obligatia restanta de a investi 87 de miliarde de lei, asumata prin Contractul post-privatizare incheiat cu fostul APAPS. Care APAPS era condus de Ovidiu Tiberiu Musetescu, bunul amic al lui Ioan Niculae.
Aportul in natura adus de gasca mafnatului a constat in:
- mijloace fixe aferente Terminalului de produse petroliere Giurgiu - 32.437.033.638 lei;
- terenul aferent Terminalului de produse petroliere Giurgiu - 5.306.539.956 lei;
- mijloace fixe aferente Fabricii de acid citric Giurgiu - 145.294.959.508 lei;
- teren aferent Fabricii de acid citric - 4.727.243.689 lei.
Pe de-o parte, aceasta ciudata majorare de capital a fost o decizie lipsita de orice logica sau finalitate economica si complet inutila pentru ASTRA. Pretextul a fost acela al construirii unui terminal de produse petroliere, pe ruinele fabricii dezafectate de sucuri de pe malul Dunarii. Pe de alta parte, majorarea de capital a fost extrem de profitabila pentru INTERAGRO SA. Pe fondul abtinerii celorlalti actionari de a subscrie in majorare, INTERAGRO a revenit in actionariatul ASTREI cu o detinere de 16,54%.
Alte inginerii
In urma majorarii frauduloase de capital, INTERAGRO a ajuns sa detina 16,54% din capitalul social al rafinariei. La 2.02.2004, Niculae prefacea in bani aproape 10% din proaspata emisiune de actiuni, prin intermediul unei noi tranzactii speciale pe bursa. INTERAGRO a vandut 9,99% din capitalul social al ASTREI tot catre KREYTON, cu 600 de lei/actiune, obtinand circa doua milioane de dolari. Valoarea de tranzactionare a fost cu 10% mai mica decat cotatia de pe piata la acea data. Conform ultimei inregistrari la Oficiul National al Registrului Comertului, din 18.12.2006, actualul actionariat al Rafinariei ASTRA ROMANĂ SA Ploiesti se prezinta astfel: KREYTON ENTERPRISESE Ltd. - 47,067%, ASIROM SA Bucuresti - 21,893%, BROADHURST INVESTMENTS Ltd. - 13,012%, INTERAGRO SA - 6,543% si alti actionari - 11,485%.
Partener de litigii
Fondul Broadhurst Investments LTD. este, vrand-nevrand, partener de afaceri, dar mai ales de litigii cu Ioan Niculae si in Asigurarea Romaneasca - ASIROM SA. In urma afacerii ASIROM-CONCORDIA, prin care interesele actionarilor minoritari precum si ale societatii ar fi fost grav afectate prin acte administrative prejudiciabile, s-a ajuns la judecata. In aprilie 2003, fostul ofiter de Securitate - pe atunci inca membru in Consiliul de administratie -, ar fi determinat conducerea ASIROM sa cumpere Casa de pensii private CONCORDIA ROMANĂ, la un pret supraevaluat de 8,3 ori. Din consiliu mai faceau parte Angela Toncescu (foto), Corneliu Tanase, Nicolae Iliuta si Adriana Guta. Majoritatea banilor (circa doua milioane de USD) au ajuns in contul lui Alexandru Bittner, indentificat de presa drept prietenul din tinerete al fostului premier Adrian Nastase.
Respinsa ca inadmisibila
Destul de ciudat, actiunea in raspundere impotriva celor cinci, ce a facut obiectul dosarului 35981/3/2006 pe rolul Tribunalului Bucuresti, a fost respinsa ca inadmisibila. Aparent, actionarului Broadhurst i-ar fi lipsit capacitatea procesuala activa. Reprezentantii fondului au refuzat sa comenteze solutia instantei, precizand doar ca procesul este inca departe de a se sfarsi. Fara indoiala, exista putine referinte in practica judiciara in materia actiunilor in raspundere impotriva administratorilor, intemeiate pe Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, iar litigiile de acest gen exploreaza limitele dreptului comercial. Din acest motiv, credem ca judecatorii au un mod propriu de a se debarasa elegant si sofisticat de dosarele complicate, evitand astfel presiunile de tot felul sau chiar conformandu-se acestora.