Dupa ce au fost tiriti prin procese, vechii aristocrati redevin capitalisti prin sentinte ale instantelor. Daca nu ale celor romane, ale Curtii Europene.

Printii Cantacuzino vor deveni circiumari, a decis ieri, „definitiv si irevocabil", Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei. Aceasta pentru ca, la capatul unui proces care a durat zece ani, Justitia a dispus retrocedarea celebrului Han al lui Manuc catre Serban Constantin Cantacuzino, cu obligatia de a pastra destinatia consacrata a imobilului. Printul Constantin (Dinu) Cantacuzino este mostenitorul ultimilor proprietari ai Hanului Manuc, familia boierilor Baicoianu. Pozitionarea hanului, notorietatea si certa sa valoare imobiliara (numai terenul, in suprafata de 3.756 de metri patrati, valoreaza, conform proprietarilor, peste zece milioane de euro) au facut ca procesul dintre mostenitorul Cantacuzinilor si „mostenitoarea" fostului ICRAL, firma Trocadero, sa treaca prin toate fazele procesuale posibile. Trocadero (unde AVAS detine 69% dintre actiuni) si-a bazat pretentiile pe argumentul ca „actuala constructie nu mai are nimic din ceea ce a lasat mostenire Manuc". De fapt, 75% din activitatea firmei Trocadero o reprezinta cea desfasurata la han, dupa cum arata directorul AVAS, Teodor Atanasiu, intr-o cerere de interventie depusa la dosar.

Sturdza, la CEDO

O alta familie princiara, cea a Sturdzestilor, a intentat zilele trecute o actiune la CEDO, impotriva Romaniei, pentru ca primaria orasului Constanta a refuzat sa puna in aplicare o sentinta de retrocedare a unui teren intravilan, in suprafata de 65 de hectare. Refuzul edililor constanteni ar putea costa statul 65 de milioane de euro (valoarea de piata a terenului) si peste 500.000 de euro onorariile avocatilor familiei Sturdza.