Scriitorul Constantin Barbu comenteaza afirmatiile pe care Ion Spinu le lanseaza impotriva lui Gabriel Liiceanu. Barbu a frecventat Scoala de la Paltinis, fiind azi unul dintre cei mai mari eminescologi romani. Despre el, Noica scria in revista Transilvania: "Constantin Barbu - exceptional de inzestrat pentru lucrari de eruditie si istorie literara". Autor a peste 30 de carti, Barbu ne ofera o expertiza menita sa intelegem mai bine oportunismul de azi al lui Liiceanu.
Am citit cu un sentiment de stupefactie articolul despre Gabriel Liiceanu: este absolut devastator! Din nefericire pentru Liiceanu, plagiatul, asa cum se demonstreaza fara dubitatie, este real, rusinos dar mai ales de neinteles. De ce de neinteles? Fiindca era foarte simplu: ori parafrazezi, ori pui ghilimele. Liiceanu pare a suferi de o boala secreta si grea, care se numeste plagiocefalie, caci, se pare, ca nu numai Heidegger "a patit-o" sub pana autocrata a patronului de la Humanitas. Fotocopiile fiind probe clare, nimic nu mai e de verificat. Daca va fi nevoie, voi putea oferi si alte exemple de plagiat ale aceluiasi personaj. De altfel, Noica mi-a povestit cum a reusit sa-l salveze pe Liiceanu de prima acuzatie de plagiat in teza sa de doctorat despre "Tragic", convingandu-l sa paraseasca Institutul de filosofie. Am fost, ca si Liiceanu, ani de zile, la Paltinis, la Noica, pentru a intalni un genial maestru spiritual, de la care sa invatam carte. Cand Noica ne-a parasit, in decembrie 1987, l-am purtat pe umeri si eu, si Liiceanu, si Plesu, sub privirea sfintitului Steinhardt si nici unul dintre noi n-ar fi trebuit sa uite clipa aceea. Liiceanu a uitat! Altfel cum sa inteleg publicarea de catre Liiceanu a cartii Alexandrei Lavastine despre Noica vazut ca "fascist"? Pentru asta, eu n-o sa-l iert niciodata! De aceea, dezvaluirile din ZIUA nu constituie pentru mine nici o surpriza. Trebuia sa i se intample candva acest lucru. Poate ca ziarul ZIUA ar trebui sa republice Notele de la Securitate ale lui Zigu Ornea impotriva lui Noica, pentru a-i reaminti lui Liiceanu de ce a petrecut maestrul nostru spiritual ani grei in puscariile comuniste. Daca astazi Liiceanu este cineva - si este - faptul i se datoreaza lui Noica, nu lui Z. Ornea!