De unde si porecla de "Moliceanu" aplicata celui din urma. S-a vazut insa clar ca Basescu nu a reusit sa se impuna cand a fost vorba despre chestiunile cu miza: demisia Guvernului, alegerile anticipate, fuziunea PNL-PD sub forma unui partid "popular". Premierul a castigat chiar cand doar s-a impotrivit. Acum, insa, el a trecut la atac. La prestanta, eleganta, argumentatie, principialitate, Tariceanu il intrece net pe Basescu. Poate ca nu aduna voturi - pana de curand - dar lumea s-a saturat de Basescu. In afara laudatorilor sai dogmatici (de tipul Traian Ungureanu, pe care l-au criticat pana si "colegii" sai de la Cotidianul, sau de genul celor care inca isi mai asteapta sinecurile de "ambasadori", acordate in ciuda lipsei de competenta), Basescu nu mai are multi care sa creada "orbeste" in el. Actualul presedinte inca mai beneficiaza de sustinerea populara care sa il fereasca de o suspendare din functie, in cazul unui referendum, dar aceasta este doar reflexul anti-PSD care (inca!?) mai anima cercuri largi. Dar cariera sa politica este "pe muchie de cutit". Oricine il poate imbranci in prapastia uitarii si neputintei, pe urmele lui Constantinescu. Ramane de vazut cine ii va da ultimul branci.
In lupta de contracarare a lui Basescu, Tariceanu a invatat tehnici noi de "arte martiale" politice. Acestea nu mai sunt pur defensive, ci preponderent ofensive. Premierul il poate contracara pe presedinte, dar mai mult de atat nu stie sa faca. Oricum, din lupta care a dus la inversarea raporturile dintre cei doi, de pierdut are in primul rand Alianta DA. Candva si inca cel mai puternic vehicul electoral, ADA a intrat in moarte clinica de cand PD-ul a anuntat ca merge singur in alegerile europarlamentare. Din motive usor de ghicit, institutele de sondare a opiniei publice inca pastreaza ADA pe lista formatiunilor cu care ar vota cetatenii. Ramane o varianta "de avarie".
Multa vreme, Tariceanu a fost partizanul salvarii si promovarii Aliantei DA, in ciuda lipsei de loialitate a partenerilor de la PD. Acum, pare a fi inceput sa-si dea seama ca principala sa datorie (ca sef de partid) este sa salveze PNL-ul de la o soarta asemanatoare PNTCD-ului. Cele doua partide istorice devenite "vioara intai" in coalitii electorale si politice distincte, au fost atacate simultan din exterior, din coalitie si din interior. Formatiunea inventata de Stoica & Stolojan joaca fata de PNL rolul formatiunilor conduse de Ciorbea si Radu Vasile fata de PNTCD. Tariceanu poate insa impiedica repetarea istoriei. Salvarea PNL din scenariul aruncarii la groapa de gunoi a istoriei depinde in primul rand de modul in care Tariceanu se impune in razboiul cu Basescu.
Nu cred in succesul conspiratiilor din lumea moderna complexa. Nu cred insa nici in coincidente. Cum se face ca ceea ce nu a reusit initial FSN-ul, apoi PDSR si PSD-ul, - anume ingroparea "partidelor istorice" - pare sa reuseasca "fratele mai mic" al PSD-ului, adica PD-ul? Basescu a avut castig de cauza in fata lui Nastase pentru simplul motiv ca strategia sa de imagine a fost ceva mai buna. Tariceanu a invatat lectia si a inceput sa-l domine pe Basescu. Chiar daca nu va salva Alianta DA, s-ar putea ca macar sa salveze PNL-ul, ultimul partid istoric.