Pe 21 februarie a.c., femeia aceasta a murit de doua ori. Intre cele doua morti, ea a salvat trei vieti, carora le-a dat un ficat si doi rinichi. Cind un vas de singe i-a trosnit in creier, femeia aceasta de 43 de ani a incetat, practic, sa mai traiasca. Coma profunda in care moartea materiei cenusii a trimis-o brusc urma sa fie insotita la scurt timp de un blocaj total al celorlalte organe. Inima si-ar fi dat sufletul dupa ce apucase sa bata in pieptul ei de aproape doua miliarde de ori. Plaminii ar fi intrat si ei in greva. Ficatul, rinichii, splina ar fi fost intr-un soi de somaj tehnic. Femeia aceasta ar fi murit oricum. Cele doua feluri de moarte sint inlantuite atit de strins, incit doar aparate sofisticate, ce fac plaminii sa respire si inima sa pulseze ritmic in afara sortii, le mai pot desparti. Si in fereastra de timp astfel deschisa, o duzina de mascati, inarmati cu lazi frigorifice si gheata sterila, a sosit la Spitalul Bagdasar din Bucuresti, acolo unde creierul acestei femei s-a inecat si a trecut in nefiinta inaintea corpului.

Independenta ficatului

Cu un pocnet sec se desface in doua, precum un toc de ochelari, sternul femeii. Burta a fost despicata si ea. Nu se mai folosesc bisturie. Un betisor electric, electrocauterul, care, pe masura ce taie carnea, ingheata curgerea singelui cu caldura degajata, este arma preferata a chirurgilor care au venit din Institutul Fundeni pentru a salva ficatul acestei femei. Pentru a-i da sansa de a trai in alt corp. Rinichii vor fi si ei adunati pentru ca alti doi oameni sa-si poata continua viata. Aceasta operatie, intre doua morti, este facuta de medicul Vlad Brasoveanu impreuna cu echipa sa. Cind ficatul se intrezareste prin spatiul astfel creat, chirurgii freamata de bucurie. E bun. Rosu, de o consistenta normala, margini clare, fara semne de boala. Manusile albe incep sa-l palpeze cu grija. Apoi, se strecoara printre celelalte organe, dibuindu-le pe fiecare-n parte. „Sa nu avem surprize si sa gasim urme de cancer", explica Brasoveanu.

O candela pilpiie in sala de operatie. Au aprins-o asistentele. Cu virfuri indraznete, pensele chirurgilor despart artere si vene pentru a scoate la iveala toata cablatura ce face legatura dintre ficat si restul corpului. Momentul in care aceasta legatura va fi taiata si inlocuita cu un sistem de tuburi si perfuzii ce vor spala ficatul pe interior se numeste „cross-clamping", iar pina la el au curs doua ore si jumatate.

Ca un bebelus

Castroane intregi de gheata maruntita au fost presarate, ca intr-un cocktail gigant si portocaliu, peste ficatul acum independent. Nu mai dureaza mult pina cind el isi paraseste stapinul si se asaza cuminte intr-un recipient metalic, pe o folie speciala. Este spalat si ingrijit mai ceva ca un bebelus. „Solutia cu care e spalat contine substante nutritive si substante care sa contracareze acei produsi ai ficatului care in mod normal ar fi eliminati din organism pe diferite cai. La 4 grade Celsius, metabolismul ficatului nu este ca la 37, temperatura normala a corpului uman, dar el exista", spune profesorul Irinel Popescu, fondatorul scolii de transplant hepatic din Romania. Infasurat in pungi, imbaiat in solutia ce il mentine in viata si odihnit in masa de gheata sparta din lada frigorifica, ficatul paraseste sala de operatie. Timp de 12 ore, el poate trai de unul singur. Asezat cuminte in ambulanta, incepe drumul spre Institutul Fundeni. La intrare, un portar sugubat grabeste masinile ce stateau la coada: „Hai mai repede, ca fierbe ficatul!". In urma sa, ramasa la Spitalul Bagdasar, femeia aceasta a murit a doua oara, a murit de tot. Singele ei, adunat in citeva vase din plastic, si candela aprinsa de asistente au ramas de veghe.

Schimbare de stapin

Ficatul acelei femei, devenit independent, e asteptat la Fundeni, unde sub miinile lui Irinel Popescu si ale unei intregi echipe de medici tineri, o alta pacienta cauta sa devina independenta de propriul sau ficat, macinat de boala care-i ameninta viata: hepatita C. Pina cind acest organ, botit si basicat, va iesi cu totul din corpul intins pe masa de operatie, etapele sint similare cu cele desfasurate de doctorul Vlad Brasoveanu. De altfel, Vlady este discipolul profesorului Popescu. „Pina sa fac prima recoltare de ficat l-am asistat la vreo 50 de astfel de operatii", isi aminteste Vlady cum a ajuns chirurg.

Coastele pacientei de sub miinile lui Irinel Popescu sint ancorate cu doua rinduri de lanturi. Cit timp profesorul ii izoleaza ficatul, inima ei se zbate ca in interiorul unei caldari. Dupa aproape trei ore, organul bolnav este scos si pus intr-o punga. Ca la piata. Profesorul curata urmele de tesut ce ar putea afecta transplantul. Din alt vas, ficatul acelei femei e luat si asezat in burta pacientei. Artera cu artera, vena cu vena, el este atasat noului sau corp. Vine apoi rindul vezicii biliare sa fie conectata. Cind singele incepe sa curga prin noul ficat, acesta se coloreaza pe loc. Un val rosiatic il aprinde. Bila incepe si ea sa se verse in vezica. „E cel mai bun semn ca transplantul a reusit", explica Irinel Popescu. Drumul ficatului, de la un om la altul, a durat aproape 9 ore.

Irinel Popescu: „O lege privind acordul prezumat ar salva multe vieti" Costul unui transplant de ficat este de 50.000 de euro, iar anul trecut s-au realizat 20 la Fundeni. „Este inca prea putin, fata de cite cereri avem. Multi nu inteleg cit de important este sa avem si o legislatie care sa ne permita sa facem mai multe, sa salvam mai multe vieti", spune Irinel Popescu (foto). In acest moment, un pacient aflat in moarte cerebrala nu poate deveni donator decit daca nici un alt membru al familiei sale nu se opune. „Din pacate, exista multe prejudecati si oamenii se impotrivesc. O lege care sa instituie acordul prezumat, adica cineva aflat in moarte cerebrala sa devina automat donator daca nu si-a exprimat in timpul vietii dorinta de a nu-si dona organele, ar fi extrem de utila", adauga Popescu. O problema majora a transplanturilor in Romania, pe linga faptul ca familiile nu-si dau acest acord, o constituie faptul ca multi dintre potentialii donori nici macar nu sint identificati la timp. „Si in Anglia trebuie acordul familiei, dar acolo au o intreaga retea de avertizare bine pusa la punct. In UE, majoritatea tarilor au insa legislatie care instituie acordul prezumat", mai spune specialistul in transplanturi. Din aceasta cauza, media europeana pentru donatori, raportata la fiecare milion de locuitori, este de 20 . In Romania este 0,5, iar in Slovacia este de 36. Concret, in 2005, in Romania au existat 12 donatori de organe aflati in moarte cerebrala, fata de 180 in Ungaria si 1.900 in Spania. „Lipsa acordului prezumat impiedica salvarea de vieti", incheie Irinel Popescu.