Dupa ce in 2004, Ministerul de Interne austriac propunea sa finanteze un proiect prin care urma sa construiasca o inchisoare la Caracal, pentru romanii arestati in Austria, problema supraaglomerarii spatiilor de detentie din Vest a capatat amploare. In viziunea britanicilor, evitarea suprapopularii din inchisori are o singura rezolvare: trimiterea detinutilor care ispasesc pedepse in Marea Britanie la inchisori din state membre ale Uniunii Europene. Astfel, primii vizati de aceasta masura ar putea fi aproximativ 9800 de infractori nascuti in strainatate si condamnati la multi ani de inchisoare pentru fapte precum traficul de persoane sau de droguri. Mai mult, in cazul in care suprapopularea inchisorilor va constitui in continuare o problema majora, masura ar putea fi aplicata chiar si cetatenilor britanici. Bineinteles ca, dupa isteria manifestata de presa britanica, primii vizati sunt romanii si bulgarii.
In continuare, speriati de romani si bulgari
Potrivit fostului secretar de stat in Ministerul Economiei, Frank Field, citat de publicatia The Sunday People, "peste zece la suta din cei 90.000 de detinuti aflati in spatiile de detentie din Marea Britanie sunt straini, iar problema este tot mai grava. In multe cazuri este indicat sa platesti costurile de cazare din strainatate doar pentru a scapa de detinuti. Exista ingrijorari in legatura cu gruparile criminale din Romania si Bulgaria, de ce nu i-am trimite inapoi?". Totodata, Ministerul de Interne britanic a anuntat ca detinutii care sunt cetateni ai statelor UE pot fi deja transferati pentru a ispasi pedepsele in tarile de origine in cazul in care isi exprima dorinta in acest sens.
Initiativa austriaca
O prima propunere de acest gen a venit din partea Austriei, la inceputul anului 2004, cand se dorea finantarea construirii unei inchisori pentru infractorii romani arestati pe teritoriul austriac. "Consider ca aceasta idee merita discutata. Romania este o tara considerata drept sursa de infractionalitate", declara atunci ministrul de Interne, Ernst Strasser. Ideea fusese promovata de ministrul de Interne de la acea vreme, Dieter Boehmdorfer, estimand costurile proiectului la 3 -5 milioane de euro. Potrivit lui Boehmdorfer, 275 de romani se aflau la inceputul anului 2004 in spatiile de detentie austrice, iar costul anual al intretinerii acestora se ridica la 13,5 milioane de euro. Ca urmare, Guvernul austriac a calculat ca poate economisi circa 10 milioane de euro pe an daca construieste o inchisoare pe teritoriul tarii noastre. Atunci, Guvernul a fost de acord cu initiativa autoritatilor de la Viena. Totodata, ministrul roman de atunci al Justitiei, Rodica Stanoiu, a apreciat ca proiectul inchisorii finantate de austrieci in Romania este "fezabil", deoarece, potrivit Conventiei europene pentru transferul prizonierilor, este mai bine ca o persoana condamnata sa-si ispaseasca pedeapsa in tara unde cunoaste limba si poate avea contacte cu membrii familiei. Astfel, la sfarsitul anului 2004, a inceput colaborarea propriu-zisa intre cele doua ministere ale Justitiei, cel roman si austriac. Romanii au pus la dispozitie un teren de circa 23 de hectare, in apropiere de Caracal, pentru construirea noii inchisori. Conform unei estimari a Ministerului austriac al Justitiei, construirea in Romania a unui astfel de penitenciar, care sa corespunda normelor europene, costa 3,5 milioane de euro. Suma reprezenta doar a zecea parte din cheltuielile de constructie a unei inchisori in Austria. Totodata, la acea vreme vroia sa se asocieze si Elvetia, motivand ca proiectul are ratiuni pur financiare. Intretinerea zilnica a unui condamnat costa Austria aproximativ 100 de euro, comparativ cu Romania unde se cheltuiau numai 10 euro pentru fiecare detinut. La inceputul anului 2005, numarul detinutilor romani din Austria era de circa 150, iar in Elvetia de 30, cand Traian Basescu a refuzat cu vehementa initiativa austriecilor de a finanta constructia de inchisori pentru infractorii de origine romana. "Putem sa ne construim singuri inchisorile pentru infractorii nostri", a declarat atunci Basescu, pentru televiziunea publica austriaca ORF.
n
Teama nejustificata
Teama provocata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana pare mai degraba o problema legata de mentalitatea britanicilor decat de ambitiile cetatenilor celor doua state de a emigra, scrie ziarul britanic "The Sunday Times", citat de Rompres. Intr-un articol intitulat "Nicaieri nu-i ca acasa", autorul se intreaba unde sunt invaziile prevestite de toate tabloidele britanice si subliniaza ca romanii si bulgarii sunt mai atrasi acum de perspectiva reintoarcerii in tarile lor. Publicatia britanica mai scrie ca numarul exact al romanilor si bulgarilor care traiesc in Marea Britanie nu este cunoscut cu exactitate, fiind cel mai probabil de ordinul zecilor de mii, si precizeaza ca cei care au dorit sa lucreze aici au venit inainte de 1 ianuarie 2007. Cu o crestere economica de peste 8% in ultimul an si numeroase oportunitati pe piata muncii - mai comenteaza autorul articolului -, Romania ii aduce acum inapoi pe multi dintre cei care au lucrat pana acum in strainatate.
Dinu Gheorghe neaga
Fostul presedinte al clubului Rapid neaga cu vehementa faptul ca ar fi inselat un actionar al clubului de fotbal Dinamo intr-o tranzactie cu terenuri. Dinu Gheorghe "Vama" a declarat, pentru ZIUA, ca nu a vandut in viata lui terenuri: "Va rog sa ma credeti ca habar nu am cine a putut scorni prostia asta. Nu am facut in viata mea astfel de afaceri, cu atat mai putin de tipul celei de care sunt acuzat. O sa-l sun si eu pe prietenul meu Vova Kohn sa vad despre ce este vorba." Saptamana trecuta, actualul presedinte al FC Brasov a fost acuzat ca i-ar fi vandut unui actionar al clubului dinamovist, cu 500.000 de dolari, un teren aflat in proprietatea TVR. Un grup de oameni de afaceri, printre care se afla si un actionar al lui Dinamo, ar urma sa depuna saptamana aceasta o plangere penala impotriva lui Dinu Gheorghe. Ei il acuza pe fostul presedinte al Rapidului ca le-ar fi vandut un teren de pe strada Jean Monet, aflat in posesia Televiziunii Romane. Cumparatorii i-ar fi platit lui "Vama" 500.000 de dolari, acum zece ani, dar nu au putut folosi niciodata terenul.
(Marian GHITEANU)